Oana Coșman
În cadrul barometrului au fost luate în considerare răspunsurile fondatorilor de companii cu o vechime de cel mult trei ani pe piață. 63% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 21 și 35 de ani, 33% între 35 și 50 de ani, 3% au peste 50 de ani, iar 1% au sub 21 de ani.
Cei mai mulți respondenți (69%) se află la prima companie fondată, în timp ce 12% au creat deja cel puțin două startup-uri până la firma actuală. Majoritatea antreprenorilor chestionați provin din mediul urban (93%) și activează în diverse sectoare, de la IT& tech (27%), la media și publicitate (11%), servicii pentru afaceri (10%), comerț cu amănuntul (10%).
Reprezentanții EY spun că în acest an a reieșit pentru prima dată faptul că educația precară este, în opinia antreprenorilor, pe primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în România. Astfel, 23% dintre respondenți afirmă acest lucru, față de doar 16% în anul 2016.
”Răspunsul indică o conștientizare a importanței educației antreprenoriale și a lipsei acesteia, fie că este vorba de cea de business, de obținerea unei finanțări, de marketing, leadership, vânzări sau alte zone care țin de dezvoltarea unei afaceri de la zero”, spun reprezentanții EY.
Accesul la finanțare este un alt obstacol identificat de respondenții barometrului. 78% dintre respondenți au spus că și-au început afacerea cu proprii bani, în timp ce 10% dintre ei au apelat la fonduri europene și doar 4% au accesat fondurile puse la bătaie de guvernul nostru.
”Spre deosebire de alte țări, la noi fondurile de la guvern nu funcționează ca și fonduri cu capital de risc. Nu poți să le pierzi și apoi să o iei de la capăt. La noi funcționează mai mult după principiul unor credite bancare. Și un alt principiu după care funcționează este cel al unor inițiative cu obligații sociale – trebuie să creezi locuri de muncă”, a mai spus Mihaela Matei, EY.
Al treilea obstacol identificat de fondatorii de startup de la noi este teama de eșec. ”Acest lucru pornește din lipsa unei culturi antreprenoriale vechi în țara noastră. În Statele Unite, de exemplu, eșecul este văzut ca un mare plus, nu ca o slăbiciune a antreprenorului. În Israel, Chief Scientist-ul, cel care dă banii startup-urilor, nu vede nicio problemă atunci când un startup dă eșec, pentru că dintr-unul care a dat faliment pornesc alte 4 startup-uri. Depinde cum privești lucrurile. Ar fi bine să putem vedea și noi primul startup ca pe o oportunitate de învățare și că e ok să dai greș”, afirmă și Oana Craioveanu, CEO și Co-fondator Impact Hub Bucharest.
”Problema noastră este legată de asumarea responsabilității. Abandonăm ușor și ne place să mergem doar pe căi deja bătătorite. Chiar și în IT vedem prea puțină inovație, produse noi. Se preferă outsourcing-ul. Eșecul este bun, fără eșec nu poți merge mai departe”, completează Mihai Raneti, fondatorul Cyber Swarm.
Venituri personale
Revenind la Barometrul startup-urilor, 7 din 10 antreprenori câștigă peste venitul mediu pe lună (venitul mediu net în luna septembrie 2017 s-a ridicat la 518 euro).
Față de studiul publicat anul trecut, se observă o creștere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup. 73% dintre respondenți au raportat un câștig lunar de peste 500 euro. A scăzut procentul celor care câștigau sub 500 euro pe lună – de la 38% în 2016 la 27% în 2017. În același timp, a crescut numărul antreprenorilor care obțin între 1000 și 2000 euro lunar ( 25% în 2017 față de 18% în 2016) și al celor cu câștiguri de peste 2000 euro (16% în prezent față de 11% în 2016).
Surse de învățare în antreprenoriat
Educaţia antreprenorială, spre deosebire de cea academică, se dezvoltă prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes. De aceea, aproape jumătate dintre respondenți au indicat mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori ca fiind principala lor sursă de învățare (44%).
Totuși, activitatea de mentorat a scăzut în importanță pe agenda antreprenorilor maturi, în ciuda faptului că este considerată ca esențială de tot mai mulți antreprenori de start-up. Această scădere ar putea fi justificată de contextul generat de o cerere în creștere pentru acest tip de învățare, care nu mai poate fi susținută de antreprenorii maturi, în mod special într-o economie în plină expansiune care lasă mai puțin timp la dispoziție acestora pentru a se dedica mentoratului.
Cum te poate ajuta statul român ca startup
Soluțiile de finanțare pentru startup-uri ar fi cea mai eficientă măsură a guvernului în susținerea celor care vor să demareze o afacere.
Antreprenorii indică patru măsuri care țin de regimul de fiscalitate și reglementare, dar și de funcționarea instituțiilor statului, drept cei mai importanți pași ai statului în direcția stimulării și suținerii celor care își doresc să demareze o afacere. Astfel, 27% consideră că soluțiile de finanțare pentru startup-uri ar avea cel mai mare impact, în creștere cu 22 de procente față de anul trecut. 24% dintre respondenți consideră că scutirea sau scăderea taxelor i-ar ajuta cel mai mult, 20% menționează relaxarea și simplificarea fiscală, iar 4% - predictibilitatea fiscală.
Promovarea, esențială
Aproape 4 din 10 antreprenori vor aloca în următorul an cele mai multe resurse promovării produselor și serviciilor companiei. Promovarea este urmată de vânzare și distribuție, respectiv de definirea produsului/serviciului. Operaționalul și HR-ul sunt ultimele zone de investiții planificate, la fel ca și definirea și optimizarea modelului de business.
Banii pentru angajați noi
Cele mai mari provocări pentru antreprenorii aflați la început de drum sunt asigurarea fondurilor necesare pentru creșterea numărului de angajați (67% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect) și pentru implementarea ideilor de creștere în cadrul startup-ului (62% consideră foarte dificil sau dificil acest aspect). În același timp, antreprenorii se confruntă cu necesitatea creșterii numărului de angajați și cu o piață a muncii din ce în ce mai provocatoare pentru angajatori (mai ales că 27% dintre startup-urile respondente activează în IT și tehnologie). Conform unui studiu Manpower, piața muncii din România este pe locul trei în lume, după Japonia și Taiwan, din punctul de vedere al dificultății de a atrage noi talente.
Zece ore pe zi dedicate afacerii
Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică zece ore afacerii lor în fiecare zi, la fel ca la prima ediție a studiului, ceea ce înseamnă că lucrează cu 16% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform Eurostat, angajații români lucrează în medie 39,8 ore pe săptămână.
Deși cei mai mulți dedică 10 ore afacerii, 7% dintre antreprenori depășesc limita de treisprezece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 20 ore de muncă în fiecare zi, conform răspunsurilor înregistrate la această întrebare.
Mediul fiscal s-a deteriorat
Mediul fiscal și de reglementare s-a deteriorat în ultimul an în România pentru antreprenorii de startup, conform a 44% dintre respondenți. Procentul celor care percep o înrăutățire este cu aproape 50% mai mare, în creștere de la 30% la 44%, în condițiile în care și procentul celor nehotărâți a scăzut vizibil (de la 19% la 12%). Acest lucru marchează faptul că schimbările legislative din zona fiscală din ultimul an au fost percepute de cei mai mulți dintre antreprenorii la început de drum ca având un impact negativ asupra mediului în care companiile își desfășoară activitatea.
Ce-i inspiră pe startupiștii români
Cel mai inspirațional antreprenor străin pentru antreprenorii de startup este Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors și fondator SpaceX și PayPal. Pe locul al doilea s-a clasat Steve Jobs, urmat de Richard Branson, Jeff Bezos și Bill Gates, în timp ce Mark Zuckerberg, fondatorul și CEO-ul Facebook, nu apare în top. Dintre antreprenorii români, în top 5 se află trei antreprenori care activează sau au activat în sectorul IT: Radu Georgescu, Florin Talpeș și Iulian Stanciu. Se observă o schimbare majoră în opțiunile antreprenorilor față de acum doi ani, cei mai mulți (51%) indicând ca modele antreprenori mai puțin cunoscuți sau antreprenori care le sunt mentori și cu care au o relație mai apropiată.
Chestionarul care a stat la baza Barometrului startup-urilor a fost aplicat în perioada 3 august - 31 octombrie 2017.
”Suntem alături de antreprenorii la început de drum din 2012, prin toate inițiativele și programele Impact Hub Bucharest. Începând din 2016, prin lansarea Startarium, o inițiativă Impact Hub și ING, oferim antreprenorilor din toată țara acces la resurse de învățare, validare a ideii de afaceri precum și finanțare prin crowdfunding. Un demers precum Barometrul Startup-urilor din România este foarte important pentru ecosistemul antreprenorial și oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor și evoluției așteptărilor antreprenorilor români. Cu toții putem fi atenți la mesajele pe care le primim și să adaptăm oferta de servicii pe care le oferim astfel încât să răspundem mai bine nevoilor unei noi generații de antreprenori”, a declarat Oana Craioveanu.
Barometrul Startup-urilor din Romania 2017 by Oana Cosman on Scribd
