Oana CoșmanUn an jumătate mai târziu, am discutat cu Bogdan despre strategia pe care a adoptat-o pentru dezvoltarea Microsoft România, dar și despre ce înseamnă ChatGPT, pe care Microsoft l-a încorporat în produsele sale, pentru tehnologia mondială, dar și pentru utilizatorii simpli.
Spre finalul anului 2021, Bogdan Putinică s-a alăturat echipei Microsoft România din poziția de Senior Vice President al grupului suedez Enea - furnizor global de soluții de telecomunicații și securitate cibernetică. Ocupând o funcție de conducere la nivel internațional, Bogdan Putinică a condus divizia de Professional Software Services a Enea Group, o structură cu aproximativ 400 de angajați și operațiuni în Europa, America de Nord și China.
Bogdan Putinică are un parcurs profesional remarcabil și o carieră de 20 de ani în domeniul tehnologiei. Și-a început activitatea profesională fondând în anul 2000 compania IP Devel – unul dintre start-up-urile de tehnologie cu cea mai rapidă ascensiune din industria de profil din România. Sub conducerea sa, IP Devel a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro și a fost prima companie IT românească, care a pătruns pe piețele asiatice, inclusiv pe cea din Japonia.
Ulterior, Bogdan Putinică a făcut parte din echipa de conducere a companiei Adecco IT, după ce aceasta a achiziționat o cotă din pachetul de acțiuni al IP Devel. În calitate de Managing Partner în cadrul Adecco IT, Bogdan Putinică a facilitat dezvoltarea afacerilor grupului pe piețele internaționale.
La început de martie 2023 am discutat pe larg cu Bogdan Putinică, General Manager al Microsoft România, despre oportunitățile pe care le au fondurile PNRR pentru digitalizarea țării noastre și cum am putea ajunge, la fel ca Republica Moldova, să ne schimbăm documente precum actele de identitate, stând în fața calcultatorului, despre evoluția tehnologiei și, în special, a inteligenței artificiale, și despre oportunitățile cu care vine ChatGPT, despre care Bogdan spune că reprezintă o ”revoluție”, și despre strategia pe care și-a propus-o pentru dezvoltarea ulterioară a Microsoft în România.
Urmărește interviul video de mai sus, sau citește principalele sale declarații în continuarea acestui text.
Evoluție pe trei paliere
Bogdan Putinică: Avem momente trimestriale în care analizăm acțiunile, performanțele, ce am făcut bine, ce nu am făcut bine, ce avem de învățat.
Lucrurile cred că au evoluat pe 3 paliere mari pentru România.
În primul rând, am început să avem o abordare la nivel de țară. Microsoft este lider de piață, lucru care ne obligă și ne responsabilizează să facem lucruri pentru România. Cred foarte mult în acest viitor al României, fără aspectele demagogice, dar suntem într-o poziție în care putem ajuta țara să crească și să se dezvolte.
Palierul numărul doi, aceste lucruri, pentru România și pentru specificul nostru de țară, în principal cred că trebuie să înceapă cu educația. Degeaba vorbim de milioane, visăm proiecte de sute de milioane de euro, dacă cetățeanul simplu habar nu are ce e tehnologia și habar n-are cum poate să-l ajute tehnologia.
Noi vedem tehnologia, dincolo de tradiționalele Windows, Excel, Office, care sunt parte din viața noastră, ca un vector care ajută oamenii și companiile să o ducă mai bine. Să fie mai eficient economic, să facă mai mult profit.
Avem nenumărate analize care arată că acesta este drumul corect.
Noi avem un studiu extrem de valoros, bun pentru orice funcție macro din orice țară care analizează 2.000 și ceva de surse publice de date. Analizând aceste date se desprind aceste corelații, că un om care 0 skill-uri digitale este la coada clasamentului din punct de vedere al veniturilor. Dacă începe să crească pe această axă, începe să câștige din ce în ce mai mult.
Asta ne duce la al treilea lucru. Am realizat că există un gap foarte mare în abordarea comercială pe care o avem în piață. Modul în care noi trebuie să vindem tehnologiile pe care le are Microsoft, pentru că sunt nenumărate, nu trebuie să fie un act de vânzare. Trebuie să fie un act consultativ întâi, de a asculta partenerul de dialog, de a-i înțelege problemele, iar eventual dacă avem o soluție pe aceste paliere, să i-o propunem. Cum putem să-i ajutăm afacerea?
Acest lucru s-a văzut direct în momentul în care s-a declanșat războiul din Ucraina și a apărut un nou termen în piața de tehnologie, anume reziliență. Până atunci, nimeni nu se gândea la asta. Ce faci când pică bomba peste un data center? Ce faci când rămâi fără curent și o țară întreagă nu mai poate să-și primească pensiile?
Sunt niște aspecte care se nasc din tehnologie, din infrastructură învechită și care te pun la risc.
Același lucru se vede extrem de clar când vorbim despre atacuri cibernetice, care ridică fix aceleași probleme companiilor, de reziliență. În clipa în care ai toată infrastructura ta criptată, nu mai poți să o folosești, nu mai poți să faci business.
Încep să apară niște riscuri pe care directorii de companii mici, medii mari, nu sunt pregătiți să le facă față. Marea lor majoritate acum discută vânzări, costuri, discount-uri, inflație. În clipa în care ai o firmă de 2.000 de camioane care sunt în toată Europa și nu mai sunt operaționale, ce faci?
Noi încercăm să le arătăm oamenilor aceste lucruri și încercăm să ne facem înțeleși ca să nu pară, totuși, că vindem.
Oamenii trebuie să conștientizeze că au nevoie de tehnologie într-un peisaj cum e România zilelor noastre. Tehnologia e un factor deflaționar excelent. În primul rând, pentru că se scalează fără costuri: odată ce ai cumpărat-o poți să o folosești cât ai licențe.
În al doilea rând, pentru că este evident că tehnologia ajută o companie să fie mai puternică, mai eficientă economic, să producă mai mulți bani.
”Cum lucrezi cu tehnologia? O îmbrățișezi, sau te speli pe mâini?”
Bogdan: Pandemia a adus 2 lucruri: nevoia ca oamenii să poată continua să colaboreze, să avem contact, să muncim, să vorbim unii cu alții, lucru care nu putea fi făcut decât prin tehnologie.
În al doilea rând, cred că aproape toate firmele erau închise. În clipa în care ești închis, nu mai produci, când nu mai produci, nu mai ai venituri.
Cred că această fundătură în care s-au aflat afacerile ne-a forțat, în ciuda faptului că nu eram pregătiți tehnologic, să găsim soluții: cum să putem opera, cum să trecem în online, cum să livrăm totul peste noapte.
Acum, pandemia s-a terminat. Cred că pentru managerii tradiționali duce la o așteptare de hai să ne reluăm viața.
Și aici cred că se pierde un punct foarte important. Această tehnologie care te-a ținut în viață în pandemie, pe care ai plătit-o atunci, pe care ai folosit-o, pe care nu o mai plătești acum pentru că ai cumpărat-o, după părerea mea, reprezintă un model de business funcțional, validat, care a fost testat și care a funcționat foarte bine. Dacă tu ca manager alegi să omori ceva ce-ți produce bani, cred că asta spune foarte mult despre viziunea pe care o ai asupra business-ului.
Noi discutăm foarte mult de termenul de hibrid. În primul rând uitându-ne la noi. Nu aș zice că mai mult de 20% dintre colegi vin la birou, și avem un număr semnificativ de angajați aici, este al doilea cel mai mare site Microsoft în Europa.
Cred că acest mediu hibrid de lucru care reprezintă realitatea pe care o trăim, trebuie să-l acceptăm. Angajații nu vor să mai vină la birou, nu mai e ca înainte. Și asta cred că face parte și din realitatea companiilor vizavi de tehnologie. Cum lucrezi cu tehnologia? O îmbrățișezi sau te speli pe mâini?
Cred că ar trebui să avem realism și să înțelegem că pașii pe care i-am făcut în pandemie din punct de vedere tehnologic ne ajută în realitate și să mergem mai departe.
”România, oportunitatea de digitalizare”
Bogdan: E un singur cuvânt: România. Asta e oportunitatea de digitalizare. Suntem ultimii din Europa.
PNRR, într-adevăr, reprezintă o șansă unică. Guvernanții noștri au înțeles cele mai multe mesaje și s-au făcut aceste repere necesare pentru a ajunge la tranșa doi, de exemplu, care e acum în discuție, și care e în așteptare.
Inclusiv pe zona de tehnologie s-au dat niște legi fundamentale pentru țară, care până acum ne-au lipsit și care setează un cadru de existență a tehnologiei în România, de utilizare, de comercializare a tehnologiei.
PNRR conține aproximativ 6 miliarde de euro pentru digitalizare. Proiectele pentru care acești bani sunt folosiți, mai au o componentă, respectiv, cum se fac aceste proiecte.
Vin cu un exemplu despre ceea ce ar trebui să fie.
Republica Moldova, undeva în anii 2012-2013, a implementat un sistem de guvernare digitală. Acest sistem de guvernare digitală constă în aproximativ 600 de servicii care azi, în 2023, funcționează foarte bine. Vrei să-ți obții un buletin din Republica Moldova, stai acasă din canapea, scrii pe laptop cereri și tot ce au și îți vine buletinul acasă. Aceasta este o idee despre dimensiunea digitalizării unei țări.
România, din punctul acesta de vedere, cred că în ultimul an s-a bucurat de o conjunctură în care niște bărbați de stat au avut coloană vertebrală, creier și curaj ca să ia niște decizii. S-au luat niște decizii bune.
Una dintre ele este un parteneriat tripartit între România, Microsoft și Republica Moldova care a avut ca scop exact acest spațiu digital pe care-l are Moldova, numindu-l spațiu digital comun.
Deci, inspirându-ne din ce are Republica Moldova, să aducem și noi în sfârșit în România, accelerând digitalizarea acestei țări în mod real.
Deciziile acestea pentru România cred că trebuie luate eminamente pentru viitorul României. Cum să ne fie mai bine în continuare trăind în această țară?
”ChatGPT reprezintă o revoluție”
Bogdan: ChatGPT la nivel mondial înseamnă o nouă generație de tehnologie. Reprezintă o revoluție, o nouă generație de tehnologie.
Această generație de Ai există pe piață de ceva timp, însă, în acest moment, saltul, sau convergența dezvoltării acestei tehnologii, a devenit utilă. AI sună foarte interesant. Dar ăn momentul de față, ChatGPT a pus la dispoziția publicului larg, pentru că vorbim despre democratizarea utilizării tehnologiei, ceva foarte util.
În cazul meu, de exemplu, prima oară când l-am deschis, l-am rugat să-mi dea o rețetă de mici. Și mi-a dat. A doua oară, l-am rugat să-mi dea structura unei cărți. Mi-a dat 14 capitole structurate frumos.
Recent l-am folosit pentru a rezolva o problemă relativ complexă de matematică și de logică pe care i-am descris-o. Am încercat să-i povestesc problema. Nu numai că a rezolvat problema, dar cred că i-a plăcut să o rezolve.
Primul răspuns pe care mi l-a dat a fost unul pentru un doctorand în matematică, după care i-am zis ”te rog simplifică problema și dă-mi un răspuns pentru un copil de 11 ani”, cât are una dintre fetele mele. Și a simplicat problema.
După care i-am zis ”simplific-o un pic mai mult”. Și a simplificat-o și mai mult.
Pentru mine a fost o surpriză ca această tehnologie, despre care noi vorbim ca fiind o inteligență artificială generativă, ea generează răspunsuri de tip limbaj uman pe baza unor seturi de cunoștințe.
A putut înțelege complexitatea subiectului, a făcut strategii de rezolvare a problemei, și, mai mult, se apropia destul de mult de un dialog pe care l-aș avea cu o persoană.
Cred că ochelarii prin care ar trebui să ne uităm la această tehnologie acum, pentru că și ea va evolua la rândul ei, este ca un ajutor suplimentar pentru inteligența pe care o avem noi. Uneori poate fi o scânteie de creativitate pe care nu o ai, și, pornind de acolo să dezvolți. Alteori poate să rezolve probleme, sau poate să răspundă la întrebări care te preocupă cu date concrete.
Dar este ceva ce în acest moment este clar că este un supra enabler pentru om.
Microsoft este hotărât să implementeze aceste tehnologie pe criterii etice. De exemplu, incluziune sau diversitate. Cum ne asigurăm cu această inteligență nu face diferența dintre bărbați și femei? Dintre locuitori din București sau din provincie? Sau diferențe între culoarea pielii sau orientarea sexuală.
Acestea sunt criterii care securizează și stabilizează, în modul cel mai bun și sănătos pentru oameni, utilizarea tehnologiei. Pentru că ea, evident, este as good as you use it.
Trebuie să o trecem prin această etică pentru a ne asigura că ea este folosită în mod corect.
Proiectul „Antreprenori” este sustinul de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.
