Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele a declarat pentru News.ro că proiectul va fi operațional din 2019, în urma unei investiții de 300 de milioane de euro. În momentul de față, la Măgurele lucrează 140 de persoane, dintre care 120 sunt cercetători români.

Miza laserului de la Măgurele e să devină un centru de cercetări fundamentale. De obicei, în cazurile bune, în jurul unui asemenea centru de cercetare se dezvoltă o zonă de antreprenoriat științific, dacă tehnologiile sunt transferate, în timp, în aplicații reale, comerciale. Astfel, Măgurele ar putea deveni, sau cel puțin așa sperăm noi, un pol pentru antreprenoriatul românesc, care să dezvolte proiecte foarte complexe. În plus, la Măgurele vor veni, în timp, cercetători străini pentru a-și face experimentele.

Operaționalizarea laserului

“Anul trecut în luna mai a fost finalizată construcţia clădirilor care vor adăposti laserul şi timp de câteva luni, până în septembrie, au fost testate integral la toţi parametrii. Dacă unul dintre parametrii nu era la nivel la care am cerut, am fi avut probleme ulterior.”, a spus șeful ELI-NP.

“Clădirea a fost testată timp de patru luni, zi şi noapte, la condiţii deosebite, de temperatură, umiditate, la radioprotecţie, la protecţia câmpului electromagnetic, la antivibraţii, la presiune. Toate testele au trecut. A fost instalat deja primul braţ al laserului. În septembrie a început livrarea componentelor care vor alcătui laserul, au fost aduse mai ales din Franţa. Au fost livrate majoritatea componentelor şi toate pentru primul braţ al laserului. Laserul se asamblează acum. De altfel, cea mai importantă parte a proiectului o reprezintă echipamentele. În luna aprilie începem testele. Aceste teste vor dura doi ani, iar laserul este programat să fie operaţional în vara anului 2019”, a mai declarat acesta.

Leanpay, furnizor de Buy Now Pay Later, a ajuns la 100 de comercinați în România

La ce va fi folosit laserul de la Măgurele?

“Ne aşteptăm la fenomene noi, să descoperim legi noi. Pot exista aplicaţii indirecte, de exemplu obţinerea fasciculelor accelerate de protoni pentru a trata cancerul. Dar deocamdată sunt cercetări fundamentale până să obţii acel fascicul de proton accelerat. Deci nu suntem în etapa în care să spunem că într-un an-doi, se descoperă tratament pentru cancer. Dar sunt şi cercetări aplicative, de exemplu noi radioizotopi. Aceştia sunt izotopi, elemente care se numesc şi radiofarmaceutice. Un exemplu este iodul radioactiv pentru tratarea glandei tiroide. Un alt izotop este cel de la tomografe. Şi există posibilitatea să se obţină alte elemente care nu s-au obţinut până acum ca să poate fi studiate ulterior pentru tratarea unor boli, de exemplu cancer, boli cardiovasculare, care se pot trata cu nişte izotopi radioactivi. Noi vom face partea de cercetare ca să punem în evidenţă tehnologia”, a declarat Nicolae Zamfir.

“Mai sunt aplicaţii în gestionarea materialelor nucleare. Vom putea face o caracterizare a deşeurilor radioactive. Este o idee de acum 30 de ani, de folosire a unor fascicule accelerate de protoni de particule care să inducă reacţii în deşeurile radioactive. Însă ideea nu a fost pusă în aplicare pentru că acceleratorul de particule ar costa prea mult şi niciun stat nu îşi permite să investească aproape 1 miliard de euro într-un asemenea accelerator.”, a mai spus Zamfir.