Octavian Palade
În urma studiului, realizat în Europa, s-a constatat că:
- 63% dintre persoane recunosc că sunt stresate de știrile despre breșe de date;
- 72% dintre persoane dezvăluie faptul că numărul mare de parole pe care trebuie să le gestioneze le provoacă stres;
- 70% dintre respondenți se simt stresați când vine vorba de protejarea dispozitivelor;
- 62% sunt copleșiți de cantitatea de informații sensibile pe care le dețin;
Acest nivel de stres este justificat, având în vedere că 59% dintre utilizatori se așteaptă să se confrunte cu o problemă de securitate cibernetică în următoarele 12 luni, iar 54% recunosc că au fost victimele unui incident în ultimii cinci ani.
Boris Charpentier, psiholog și coach, afirmă că „infracționalitatea cibernetică și relatarea poveștilor victimelor în mass-media fac oamenii mai conștienți de riscurile la adresa lor și, pe măsură ce amenințarea devine mai răspândită, este și mai ușor pentru oameni să prevadă impactul pe care o scurgere de date ar putea să-l aibă asupra lor personal. Acest lucru înseamnă o creștere semnificativă a nivelului de cortizol, deoarece frica de pericol conduce la stres. Prin urmare, orice tip de atac, fie că este vorba de unul de amploare, la adresa unui stat național, fie de un atac împotriva unei companii, înseamnă că sentimentele de nesiguranță și vulnerabilitate sunt intensificate, pe măsură ce perspectiva unui pericol real și iminent este exacerbată.”
Pe fondul nivelului ridicat de stres, se înregistrează scăderea încrederii în organizații și tehnologie pentru a proteja datele. Kaspersky Lab a întrebat participanții în ce aplicații au avut încredere cel mai puțin că le protejează datele împotriva breșelor sau a atacurilor, iar rezultatele au arătat că încrederea în rețelele de socializare și aplicațiile de mesagerie este cea mai scăzută (32%, respectiv, 25%). Aplicațiile pentru schimbul de fotografii, cele de ride sharing și aplicațiile muzicale au fost mai de încredere, mai puțin de 10% dintre oameni spunând că nu s-ar baza pe ele să le gestioneze datele, în ciuda faptului că organizații din aceste industrii au înregistrat breșe de date de amploare.
Absența corelației dintre risc și încredere este demonstrată și de constatările că mai mult de jumătate (56%) dintre europeni ar avea încredere să le dea partenerului datele de conectare pentru dispozitivele lor. În același timp, doar 11% dintre respondenți ar avea încredere într-o soluție de management de parole, în ciuda faptului că oamenii se dovedesc în mod constant o verigă slabă în ceea ce privește securitatea.
"Breșele de date sunt știri care țin prima pagină în prezent, companii din fiecare domeniu căzându-le victimă, deci nu este surprinzător faptul că încrederea în companii este atât de scăzută, iar nivelurile de stres cresc”, spune Bogdan Pismicenco, Territory Sales Manager România, Bulgaria și Republica Moldova, Kaspersky Lab. „Oamenii încep să se simtă copleșiți de cantitatea de informații care există despre ei în mediul online și se întreabă dacă sunt sau nu protejate în mod adecvat. Dacă nu știu cum să ia măsuri pentru a le proteja, această lipsă de acțiune poate duce la stres. Sfatul meu este să țineți datele sub control și să diminuați cât mai mult posibil riscurile, printr-un comportament adecvat privind siguranța cibernetică – setați parole complexe și unice, instalați soluții de securitate cibernetică, evitați să dați click pe link-uri nesolicitate și să vă conectați la rețele Wi-Fi nesecurizate și descărcați aplicații numai din surse de încredere.”
Studiul a fost efectuat de firma de cercetare Opinion Matters în perioada 23 mai – 3 iulie 2018, în rândul a peste 5.000 de angajați care utilizează computere, din Franța, Germania, Italia, Spania, Danemarca și Olanda.
