Oana Coșman
Forma de organizare a respondenților:
La întrebarea “Câți salariați din societatea dvs. sunt încadrați acum la nivelul salariului minim brut pe economie (1.900 lei)”, 52,40% din respondenți afirmă că au între 1-5 salariați cu salariul minim.
La întrebarea “Susțineți cresterea diferențiată a salariului minim pe economie la 2.080 lei (cu 9,43%) şi la 2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi pentru o vechime în muncă de peste 15 ani (cu 23,68%) începand cu 1 decembrie 2018?”, 81,90% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii.
La întrebarea “Punerea în aplicare începand cu 1 decembrie 2018 a creșterii salariului minim pe economie la 2.080 lei şi la 2.350 lei pentru funcţii cu studii superioare şi pentru o vechime în muncă de peste 15 ani va crea dificultăţi întreprinderii dvs.?”, 74,60% din respondenți susțin că o crestere a salariului minim pe economie (la 2.080 lei şi la 2.350 lei) va aduce dificultăţi întreprinderilor.
La întrebarea “Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie începand cu 1 decembrie 2018?”, au fost evidențiate în mod preponderent: concedierea unor salariați, scăderea competitivității, scumpirea prețului produselor și serviciilor, pierderea unor contracte/piețe, scăderea profitului, altele.
La întrebarea “Creșterea salariului minim pe economie începand cu 1 decembrie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi din întreprinderea dvs.?”, 52,20% din respondenți evidențiază riscul necesității unor concedieri.
La întrebarea “Dacă da, câți?”, din cei 52,20% de respondenți care au evidențiat riscul necesității unor concedieri, 72,40% au menționat că pot fi disponibilizați între 1 și 5 salariați.
La întrebarea “Creșterea salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și altor salarii decât cele minime la nivelul întreprinderii dvs.?”, 62,70% din respondenți au evidențiat efectul creșterii și altor salarii decât cele minime.
La întrebarea “Ce creștere a salariului minim ati putea asigura pentru salariatii dvs. în 2019?”, 47,20% din respondenți au menționat că pot asigura o creștere cu 50 de lei, doar 5,30% putând da o creștere de peste 200 de lei.
La întrebarea “Pentru stabilirea salariului minim ce măsuri sunt necesare?”, 67,50% din respondenți au subliniat necesitatea unei fundamentări riguroase a salariului minim pe criterii obiective, 61,70% solicitând realizarea unui studiu de impact și 51,40% evidențiind importanța consultării confederațiilor patronale, 96,1% din respondenți solicită realizarea de analize (studiului de impact și test IMM).
La întrebarea “Ce masuri considerati ca sunt necesare a fi luate pentru a se putea asigura cresterea salariului minim?”, cei mai mulți respondenți au evidențiat necesitatea scăderii fiscalității, impozit zero pentru veniturile din salariul minim, stimularea investițiilor și simplificarea birocrației.
Oficialii CNIPMMR spun că patronatul nu susține creșterea salariului minim brut pe țară, fără o fundamentare riguroasă pe criterii obiective, fără realizarea unui studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără măsuri de îmbunătăţire a reglementărilor privind relaţiile de muncă, fără simplificarea birocraţiei, fără raportarea contribuţiilor sociale datorate la calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite.
În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte:
- Un singur salariu minim brut pe ţară și nu trei salarii minime. CNIPMMR nu susține stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în funcție de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe țară fiind unul singur pentru toți salariații și toate sectoarele. Este de analizat și valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe lună, plata fiind făcută în funcție de numărul de ore lucrate, cu îmbunătățirea corespunzătoare a art. 164 din Codul muncii.
- Necesitatea aplicării unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim. Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016a). De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”
- Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării Testului IMM și consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru creșterea salariului minim.
- Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii. În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici. Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii.
În cazul necorelării creşterilor salariale cu productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore, vizând: competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor); formarea şi dezvoltarea capitalului românesc; potenţialul de creştere economică; diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi atractivitatea României pentru investiţii.
Depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate. De asemenea, salariul minim pe economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, înclusiv zonele defavorizate din România.
- CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri. În Programul de guvernare cu care s-au câștigat alegerile era menționat în mod explicit impozit zero pentru veniturile sub 2000 de lei, măsură neimplementată până in prezent. ACPR solicită reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, cu modificarea in mod corespunzător a Codului fiscal, măsură care ar asigura creșterea venitului net al salariaților respectivi.
În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru IMM-uri (fără respectarea principiului "Gândiţi mai întâi la scară mică") şi nu este adaptat cerinţelor în continuă schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare, simplificarea birocraţiei, precum şi de reglementare convențiilor civile pentru activități sub 2 ore/zi.
