Am stat de vorbă cu fizicianul Flaviu Cipcigan, cercetător în cadrul IBM, pentru a afla ce progrese face unul dintre cei mai mari jucători din piața IT în domeniul cercetărilor științifice. Prima dată ne-am intersectat cu expertul român în cadrul unei prezentări online.

Atunci, Flaviu Cipcigan a vorbit despre pandemie, dar și despre problemele care vor rămâne la fel de arzătoare și atunci când pandemia va fi depășită complet, cum ar fi schimbările climatice, cancerul sau bacteriile rezistente la antibiotice.

Intrăm într-o perioadă de accelerare a descoperirilor științifice

Pandemia a împins toate marile companii să își accelereze eforturile de cercetare și a demonstrat că industria farmaceutică are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi. Iar dacă, până în istoria recentă, toate marile descoperiri s-au bazat pe coincidențe fericite ce au fost apoi testate și dovedite printr-un proces greoi de ”trial and error”, acum cercetătorii sunt ajutați de computere, de big data și, potrivit lui Cipcigan, deceniul actual ar putea aduce o accelerare considerabilă în ceea ce privește descoperirile științifice. Supercomputerele și computerele cuantice fac posibile descoperiri importante în numai câteva luni, descoperiri care ar fi durat câțiva ani până de curând.

În cadrul IBM, Cipcigan a lucrat la descoperirea de noi antibiotice dar, odată cu debutul pandemiei, s-a reorientat către o problemă… arzătoare: încălzirea globală. ”În ambele domenii folosesc tehnologia avansată - precum AI sau High Performance Computing - pentru a descoperi noi soluții”, a declarat Flaviu Cipcigan pentru start-up.ro.

Ăsta nu e un ”adio”

El și-a dorit dintotdeauna să devină om de știință. ”Sunt motivat de curiozitate și de dorința de a înțelege lumea, așa că știința a fost un domeniu pe care l-am ales natural. Cariera mea e foarte diversă și sunt la granița dintre cercetare și aplicație. Este o poziție foarte interesantă, deoarece pot să lucrez cu tehnologii avansate și cu companii ale căror probleme pot să le rezolv”, povestește el.

”Reeducarea” AI-ului

În cadrul prezentării anterior menționate, Cipcigan a explicat că una dintre cele mai mari provocări în momentul de față este transformarea AI-ului și ”reorientarea” acestei tehnologii către scopuri de cercetare științifică. AI-ul trebuie adaptat la ”lumea reală”, tehnologiile de AI și ML fiind gândite până acum pentru recunoașterea de imagini sau de text - deci acum trebuie să fie învățate să recunoască molecule sau materiale.

Cercetătorul este convins că orice industrie și orice domeniu poate beneficia de pe urma Inteligenței Artificiale. ”Orice domeniu are nevoie de descoperiri: de la o companie care dorește sa înțeleagă cel mai bun preț pentru un produs, până la un cercetător care dorește să descopere un antibiotic. Gândirea științifică este necesară pentru a putea rezolva probleme complexe, așa că aceste tehnologii for fi benefice în diverse domenii”, explică el.

Dar deocamdată el e axat pe problema încălzirii globale și spune că trebuie să ”decarbonizăm economia”. ”Una dintre cele mai mari probleme actuale este încălzirea globală. Pentru a limita încălzirea globală la 2ºC peste nivelurile pre-industriale, trebuie să decarbonizăm economia. Acest proces va necesita un efort major și noi inovații în materiale și procese. La IBM Research avem un program de cercetare unde folosim AI pentru a descoperi noi materiale pentru capturarea dioxidului de carbon”, detaliază Cipcigan.

Playerfy: Aplicația românească prin care îți găsești cu cine să ieși la fotbal

”Metodele de descoperire accelerată ne pot ajuta să transformăm un proces tradițional liniar în unul de buclă închisă. Ce înseamnă asta? Imaginează-ți că vrem să creăm un material cu totul nou, capabil să extragă dioxidul de carbon din atmosferă, și vrem ca acest material să aibă anumite proprietăți specifice: să fie durabil, să poată prinde cantități mari de dioxid de carbon. Vom începe prin formularea acestor cerințe și apoi vom folosi Inteligența Artificială pentru a trece prin cunoștințele și resursele care sunt deja disponibile pe acest subiect. Iar asta va crea o bază de cunoștințe”, spunea el în timpul conferinței.

Apoi, aceste mașinării compară bazele de cunoștințe cu alte substanțe cu proprietăți moleculare importante. ”În acest fel, putem creea molecule care nu au fost incluse în soluțiile existente până acum, dar care ar putea respecta criteriile noastre. Mașinăriile apoi generează noi molecule pe baza unor reacții chimice cunoscute dinainte. Procesul acesta generează noi cunoștințe, dar și noi întrebări, așa că ciclul reîncepe și suntem, din nou, la începutul buclei”, a mai explicat el.

Legat de AI, am vrut să aflu cum se pregătesc cercetătorii pentru ca Inteligența Artificială să nu devină ea, în sine, o problemă pentru societate. ”Ca orice tehnologie, AI trebuie folosită într-un mod responsabil. De aceea trebuie să creăm forme de protecție, la fel ca framework-urile pentru a putea a folosi AI într-un mod etic”, spune el.

Și, pe lângă supercomputere, AI și computere cuantice, l-am întrebat pe Flaviu Cipcigan ce alte tehnologii vor fi definitorii pentru avansul științific al societății noastre în următoarea perioadă. ”Cloud. Abilitatea de a realiza o infrastructură de încredere într-un mod rapid este esențială pentru transformarea digitală a companiilor”, a răspuns el.

”Știința este un proces, nu un set de răspunsuri”

Dar pentru că una dintre cele mai mari probleme din ultimii ani o reprezintă și neîncrederea în știință, manifestată (în special în ultimul an) prin propagarea teoriilor conspiraționiste și a știrilor false, am vrut să aflu de la cercetătorul IBM dacă companiile mari ar putea face ceva pentru a-i convinge pe oameni să conștientizeze beneficiile științei sau tehnologiei, sau dacă este de părere că o Inteligență Artificială ar putea rezolva această problemă.

”Cel mai important este să comunicăm faptul că știința este un proces, nu un set de răspunsuri. Știința este un proces de a pune întrebări și de a răspunde la ele într-un mod sistematic, proces care ne aduce mai aproape de adevăr. Dacă vom comunica procesul științei într-un mod clar, sper să refacem încrederea acordată în știință”, a răspuns el.

Pe final, am vrut să aflu și care sunt cărțile, filmele sau serialele lui SF preferate, dar și care sunt ambițiile lui în acest punct. ”Recent, mi-a plăcut foarte mult să citesc trilogia Wayfairer de Becky Chambers și să urmăresc seria Expanse. Ambiția majoră științifică la momentul actual este să descopăr noi materiale care să captureze dioxid de carbon și să dezvolt noi tehnologii care să facă procesul de descoperire cât mai rapid”, a conchis cercetătorul.