Oana Coșman
Pe lângă foarte elaboratul Capitol I, dedicat exclusiv restructurării obligațiilor bugetare restante mai mari de 1 milion de lei înregistrate de persoane juridice (persoane care, surprinzător, nu se află totuși în insolvență), ce pot beneficia atât de anularea tuturor accesoriilor, cât și a unui procent de până la 50% din obligațiile principale, legiuitorul a inclus și un Capitol II care se dorea – cel puțin inițial, să se aplice tuturor celorlalți debitori, atât când sumele erau mai mici de 1 milion de lei, cât și atunci când depășeau pragul respectiv.
”Înțelegem că scopul măsurilor din cadrul acestui capitol este acela de a asigura recuperarea debitului principal, acordându-se în schimb anularea accesoriilor corespondente. Remarcăm, însă, o schimbare majoră în ceea ce privește sfera de aplicare a Capitolului II, acesta vizând atât toate tipurile de debitori care au obligații bugetare restante mai mici de 1 milion de lei, cât și toate tipurile de debitori, care au obligații bugetare restante mai mari de 1 milion de lei, cu excepția persoanelor juridice”, este de părere Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA).
Amnistia fiscală: discriminare între reprezentanții mediului de afaceri
Cu alte cuvinte, precizează reprezentantul EY, cei mai mulți dintre cei interesați de acest „balon de oxigen”, atât de clamat în spațiul public în perioada anterioară, au fost excluși, fără nicio explicație și fără niciun argument.
”Nota de fundamentare a actului normativ nu conține nimic edificator. Dimpotrivă – se afirmă în numeroase rânduri că scopul acestei amnistii este acela de a îmbunătăți mediul de afaceri, de a recupera obligațiile restante etc. și, în special, faptul că de dispozițiile ei pot beneficia toți contribuabilii și, mai ales, „toate persoanele juridice, de drept public sau privat””, mai spune Mihaela Mitroi.
Reprezentantul EY afirmă faptul că, în acest fel se realizează o discriminare evidentă: persoanele juridice de drept privat sau marea majoritate a acestora nu au, practic, la îndemână niciun instrument pe care să îl poată folosi spre a beneficia de această amnistie. Ce este încă și mai discriminatoriu este faptul că un sediu permanent sau o sucursală a unei persoane juridice străine de drept privat, neavând personalitate juridică, se poate încadra în sfera de aplicare a Capitolului II și, deci, poate beneficia de amnistie pentru obligații bugetare restante mai mari de 1 milion de lei.
Amnistia fiscală, potențial generator de controverse
”Sunt, bineînțeles, și alte neajunsuri ale actului normativ, perpetuate încă din prima versiune a proiectului. Cu titlu de exemplu, amintim situația debitorilor cărora li s-au comunicat decizii de impunere (chiar cu sume mai mici de 1 milion de lei) între 1 ianuarie 2019 și intrarea în vigoare a actului normativ, care nu sunt cuprinși în niciunul din scenariile în care ar putea beneficia de amnistie. Comparativ, dacă ar fi primit decizia de impunere până la 31.12.2018 sau dacă la data intrării în vigoare a actului normativ ar fi avut în desfășurare o inspecție fiscală, atunci ar fi putut beneficia de amnistie”, adaugă Mihaela Mitroi.
Concluzia specialiștilor din domeniu este că suntem din nou în fața unui act normativ potențial generator de controverse între contribuabili și autorități. ”Așteptăm cu interes legea de aprobare a ordonanței, sperând la reparații corespunzătoare”, comentează reprezentantul EY.
