Procentul respondenților care susțin că gradul de implicare al angajaților este un efect urmărit când vine vorba de noi tehnologii a crescut de la 24% (înainte de pandemie) la 36% (în perioada COVID), și a fost mai mare cu peste 10 puncte procentuale în industria prelucrătoare, în sectorul serviciilor financiare, în retail și în educație.

„Pandemia COVID-19 a arătat importanța instrumentelor digitale în ceea ce privește capacitatea companiilor de a răspunde rapid la schimbări majore”, a declarat Michael Gold, managing editor, The Economist Intelligence Unit.

Studiul EIU este menit să scoată la lumină perspectivele anului trecut și să se axeze pe aspectele care trebuie luate în considerare pentru viitor. Studiul a analizat în special aspectele legate de lanțurile de aprovizionare, munca de la distanță, analiza predictivă, procesul de luare a deciziilor și siguranța și bunăstarea angajaților.

Cercetătorii au făcut conexiuni între gradul de maturitate digitală a organizațiilor și capacitatea acestora de a rezista în fața acestor schimbări fără precedent, descoperind o corelație puternică: cu cât companiile s-au axat mai mult pe transformarea digitală, cu atât mai repede au reușit să-și redreseze capacitățile operaționale și să-și sprijine angajații în a se adapta noilor condiții de muncă.

Softlead colaborează cu BCR pentru a oferi 1.300 de soluții software afacerilor

Pandemia a evidențiat preocupările sociale - 75% dintre respondenți sunt de părere că transformarea digitală ar trebui să treacă dincolo de succesul unei afaceri pentru a sprijini societatea, pentru a crea oportunități de muncă accesibile și pentru a găsi modalități de abordare a problemelor legate de schimbările climatice și amprenta de carbon.

Se investește mai mult în tehnologie

Instrumentele digitale au devenit indispensabile în toate industriile, iar cele care sunt puternic digitalizate au raportat o mai mare agilitate în ceea ce privește facilitarea muncii de la distanță, refacerea lanțurilor logistice afectate și identificarea unor noi metode de relaționare cu piața.

Fie că erau pregătite sau nu, organizațiile din toate industriile au accelerat procesele de transformare și au început să se bazeze mai mult pe instrumentele digitale. În cazul acestora, tehnologia cloud a fost foarte importantă, 50% dintre organizații spunând că aceasta a jucat un rol esențial în ceea ce privește operațiunile lor, în perioada pandemiei. Alte instrumente digitale menționate de organizații sunt: tehnologiile care facilitează munca de la distanță (40%), soluțiile de inteligență artificială și machine learning (33%), precum și IoT (31%).

Impactul pandemiei asupra diferitelor industrii

Fiecare industrie funcționează diferit, iar pandemia a expus lacunele digitale în moduri diferite. Profesorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aspectele legate de accesul la educație și incluziune, în timp ce producătorii auto s-au axat pe schimbările climatice. În toate industriile, răspunsul uman la tehnologie a fost un factor de neignorat și o contragreutate la beneficiile pe care le-ar putea avea afacerile. Concluziile studiului, în funcție de industrie, sunt următoarele:

Technolust Live #4 - Cum a ajuns România campioană mondială la Counter Strike?
  • Respondenții din industria auto au menționat schimbările climatice ca fiind principalul beneficiu al transformării digitale. De asemenea, în industrie, investițiile sunt direcționate spre automatizare, eficiența proceselor și îmbunătățirea competențelor digitale la nivelul forței de muncă.
  • Respondenții din domeniul educației menționează dezvoltarea competențelor și incluziunea ca beneficii majore ale transformării digitale în domeniul lor, dar sunt îngrijorați de lipsa instrumentelor, fapt care creează o barieră în calea progresului digital, precum și de integrarea fragmentată a soluțiilor tehnologice la nivelul departamentelor.
  • Organizațiile care activează în domeniul serviciilor financiare au fost cele mai pregătite din punct de vedere digital pentru a face față provocărilor aduse de pandemie (precum carantina sau sincopele din lanțurile de aprovizionare). Respondenții au considerat că pandemia a evidențiat avantajul competitiv pe care îl au companiile pregătite din punct de vedere digital.
  • Organizațiilor guvernamentale le-a fost mai ușor să obțină bugete pentru investiții în tehnologie, la începutul pandemiei, și au prioritizat, în general, instrumentele care facilitează munca de la distanță și colaborarea. Cu toate acestea, deficitul în materie de competențe, precum și potențialul impact negativ asociat cu noile tehnologii rămân bariere în calea transformării digitale.
  • Organizațiile din domeniul sănătății, care se bazează într-o măsură foarte mare pe interacțiunile directe, au trecut prin cele mai mari transformări cauzate de pandemie, în ceea ce privește interacțiunile interne și externe. Respectând cu strictețe reglementările privind confidențialitatea pacienților, industria s-a adaptat rapid și a adoptat capabilități virtuale, în paralel cu investițiile sporite datorate presiunii cauzate de pandemie.
  • Înainte de pandemie, în industria prelucrătoare se făceau deja demersuri pentru a acoperi deficitul în materie de competențe. De asemenea, diversitatea și incluziunea, dezvoltarea competențelor și schimbările climatice se numără printre principalele preocupări care pot fi adresate prin intermediul transformării digitale, potrivit respondenților.
  • Respondenții din mass-media și comunicații sunt îngrijorați de faptul că nu vor putea ține pasul cu schimbările tehnologice și sunt de părere că principalul beneficiu al transformării digitale, la nivelul industriei, este reprezentat de combaterea dezinformării.
  • Industria de retail și a bunurilor de larg consum se arată optimistă, considerând că transformarea digitală ar putea avea un impact pozitiv asupra oportunităților de locuri de muncă, acesta fiind sectorul care a acordat cea mai mare atenție impactului social pozitiv al tranziției la modelul de lucru de la distanță.

Studiul a acoperit 15 țări de pe continentul american, Asia-Pacific și Europa, fiind efectuat pe un eșantion de 800 de respondenți (directori executivi), câte 100 din cele opt industrii: automotive, bunuri de larg consum și retail, educație, servicii financiare, sectorul guvernamental, sănătate, producție, mass-media și comunicații.