Alexandra Ciornei
Vlad AndriescuPentru Startup Moldova Summit 2026, evenimentul care adună anual startup-uri, investitori și reprezentanți ai ecosistemului regional, creșterea pare să fie vizibilă de la o ediție la alta. Iar pentru Liliana Cimbir, COO în cadrul Dreamups, schimbările din ultimii doi ani sunt deja evidente atât în maturitatea fondatorilor, cât și în modul în care aceștia își construiesc produsele.
„Cu fiecare an, evenimentul (n.red. Startup Moldova Summit 2026) devine mai mare, cu mai mulți participanți și cu speakeri mult mai puternici. Se vede că ecosistemul crește și că există tot mai mult interes pentru zona asta de startup-uri și tehnologie”, a spus Liliana Cimbir într-un interviu cu start-up.ro.
De la marketing la operațiuni într-un accelerator de startup-uri
Liliana a intrat relativ recent în lumea startup-urilor, un domeniu care până în 2024 îi era aproape complet necunoscut. A început în cadrul Dreamups pe partea de marketing, iar ulterior a preluat rolul de Chief Operating Officer (COO), odată cu extinderea responsabilităților și dezvoltarea organizației.
Pentru ea, tranziția către ecosistemul de startup-uri a venit rapid, într-un mediu în care ritmul de lucru și dinamica proiectelor obligă oamenii să învețe din mers și să se adapteze constant.
„Până în 2024 era total necunoscut pentru mine ce înseamnă un startup, cu ce se mănâncă și cum se dezvoltă. Dar foarte rapid am înțeles cum merg lucrurile. Mi s-a părut fascinantă lumea asta și am acceptat provocarea de a merge mai departe în zona operațională.”
Liliana consideră că ecosistemul din Republica Moldova trece printr-o perioadă de maturizare accelerată, iar schimbările se văd nu doar în numărul startup-urilor, ci și în mentalitatea fondatorilor și în modul în care aceștia privesc dezvoltarea unui business tech.
„Ca orice startup, și ecosistemul din Republica Moldova este agil. Se mișcă foarte repede, se dezvoltă foarte repede și devine mai matur. Startup-urile devin mai mature, iar mindset-ul fondatorilor se schimbă. Cred că în următorii ani vom vedea o evoluție și mai mare, mai ales acum, cu toată nebunia aceasta din jurul AI-ului”, a spus COO-ul Dreamups.
AI-ul schimbă și produsele, și modul în care startup-urile lucrează
În acceleratorul Dreamups, cele mai multe startup-uri vin în continuare din zona software, însă există și proiecte hardware care au început să atragă atenția inclusiv la nivel regional.
Un exemplu este Argus AI, startup care a trecut prin două dintre programele acceleratorului și dezvoltă soluții care combină realitatea virtuală și chirurgia.
Pentru Liliana, integrarea inteligenței artificiale în ecosistem nu înseamnă doar produse construite direct pe AI, ci și schimbări în modul în care echipele dezvoltă și lansează startup-uri.
„AI-ul nu este integrat neapărat doar în soluția finală sau în ideea startup-ului. El se integrează foarte mult în structurile operaționale și în felul în care echipele dezvoltă produsul. Ajută startup-urile să treacă mai rapid peste etapele care sunt necesare, dar consumă foarte mult timp. Practic, AI-ul accelerează atât dezvoltarea produsului, cât și felul în care lucrează echipele”, a explicat Liliana.
Dreamups, un ecosistem în interiorul unui ecosistem
Organizația încearcă să acopere aproape toate etapele prin care trece un fondator aflat la început de drum. Dreamups are programe dedicate elevilor, pre-acceleratoare pentru validarea ideilor, acceleratoare pentru dezvoltarea produselor și programe de tracțiune pentru startup-uri care caută investiții.
În paralel, acceleratorul organizează workshop-uri, evenimente și un podcast dedicat fondatorilor care au trecut prin programele sale.
„Îmi place să spun că Dreamups este un ecosistem în interiorul unui ecosistem. Începem cu Startup School pentru elevi, apoi avem pre-acceleratorul Dreamable, unde oamenii își găsesc și validează ideea. Continuăm cu acceleratorul Ideas Stage, unde startup-urile ajung de la idee la MVP, iar apoi avem UP-NEXT, singurul accelerator de tracțiune din Republica Moldova, unde lucrăm foarte focusat cu startup-urile și unde ele pot primi investiții de la sindicatul nostru de angel investors, Mozaic”, a spus Liliana.
Unul dintre exemplele oferite de ea este Renter, startup care a pornit din programele dedicate elevilor și care între timp a pivotat produsul, a ajuns să atragă investiții și s-a extins pe piața din România.
Dincolo de cifre sau produse, pentru Liliana, una dintre cele mai mari satisfacții este să vadă transformarea oamenilor care intră în programele acceleratorului fără experiență în antreprenoriat.
„Sunt foarte multe povești ale unor oameni care, la fel ca mine, nu știau nimic despre startup-uri. Au venit într-un program de-al nostru și li s-a schimbat viața la 180 de grade. Acum sunt total focusați pe dezvoltarea propriului startup și pe ideea de a construi ceva la scară globală”, a mai spus Liliana.
România, prima piață pentru startup-urile din Republica Moldova
Pentru multe dintre startup-urile moldovenești, România este primul pas natural atunci când vorbesc despre extindere. Proximitatea culturală și lingvistică, dar și accesul la investitori și la piața europeană fac din România una dintre cele mai importante direcții de creștere.
În același timp, ecosistemul din Republica Moldova încearcă să atragă mai mult know-how și mai multe fonduri de investiții din România.
„Noi apreciem foarte mult expertiza care vine din România, pentru că voi sunteți deja mult mai bine puși pe picioare și aveți acces la mai multe fonduri de investiții. Ne dorim ca aceste fonduri să treacă peste Prut și să vină și la noi”, a transmis Liliana.
Ea a adaugat că startup-urile moldovenești sunt încurajate încă de la început să gândească regional și global, nu doar local.
„România este prima piață după Republica Moldova pe care startup-urile noastre o văd. Noi îi învățăm să gândească global încă de la început și să nu construiască doar pentru piața locală. De foarte multe ori, următorul pas firesc este România”, a explicat reprezentanta Dreamups.
„Primul startup probabil nu va avea succes”
Tinerilor care vor să intre în lumea startup-urilor, Liliana le transmite că adaptabilitatea și curiozitatea sunt probabil cele mai importante lucruri pe care trebuie să le aibă.
Într-un ecosistem în care eșecul face parte aproape inevitabil din proces, ea consideră că reziliența și disponibilitatea de a încerca din nou sunt esențiale.
„Să fie curioși și să fie pregătiți pentru faptul că, în cea mai mare parte, primul startup nu va avea succes. Poate nici al doilea. Dar este important să fie flexibili, curioși și curajoși. Iar noi, tot ecosistemul, suntem aici ca să-i ajutăm și să-i îndrumăm.”
