Vlad AndriescuDomeniul tehnologiei în România s-a dezvoltat după 1990 prin crearea de locuri de muncă în marile corporații internaționale care și-au deschis birouri aici. De asemenea, talentele locale au fost instruite și folosite în cadrul companiilor locale de outsourcing sau care se ocupă de construirea de produse pentru alții. Odată cu dezvoltarea startup-urilor locale, companiile mari trebuie să se adapteze pentru a fi la fel de agile și pentru a-și păstra angajații motivați. Așa s-a născut programul de consultanță This is Not a Storm, fondat de Roxana Bălan și Tudor Bîrlea, care au anunțat săptămâna trecută și primul accelerator al unei firme de IT din România. Aceasta e povestea integrală.
This is not a Storm s-a născut din dorința de a îmbina experiențele startup-urilor cu puterea de implementare a unei corporații. Dacă cele din urmă au probleme de cultură internă și de eficiență, startup-urile au nevoie de suport tehnic și de accelerare către investitori.
Primul asemenea program va fi un accelerator intern în cadrul companiei Life is Hard din Cluj, specializată în outsourcing și crearea de produse pentru alte firme. Anunțat săptămâna trecută, acceleratorul este încă în faza de concept. Potrivit creatorilor, startup-urile care vor participa vor fi din diverse domenii, dar focusul va fi pe cele care creează produse pentru industria financiară, asigurări, dar și pe produse specifice dezvoltatorilor de tehnologie.
Primul program va dura șase luni, iar pentru startup-urile care vor absolvi programul, This is not a Storm va facilita următoarea rundă de investiție și accesul la noi piețe, cum ar fi Marea Britanie și Germania.
Cum s-a născut furtuna corporatistă?
Tudor și Roxana au avut trasee diferite până acum. Tudor s-a mutat la Londra acum trei ani pentru a-și continua cariera de avocat. Odată ce a luat contact cu scena de startup-uri din Londra și-a dat seama de oportunitățile din această zonă. A fondat Startcelerate, o platformă de investiții și management de startup-uri, iar anul acesta a plecat din acel proiect și a fondat This is not a Storm, un program de consultanță pentru companii pentru a aplica filosofii de startup, indiferent de dimensiunea firmei. “Am lucrat direct cu startup-uri și companii și am înțeles care sunt limbile diferite ale acestora și cum poți să creezi un pod între ele și un context în care ambii să fie câștigați dintr-o colaborare”, spune Tudor.
După Startcelerate, Tudor a vrut să facă ceva prin care să unească cele două direcții de business. A intrat în contact cu mai multe persoane, printre care a fost și Roxana Bălan, care a lucrat în echipa Internet and Mobile World până în 2014, a organizat Innovation Summit, iar astăzi e Innovation Strategist la Futurecandy în Hamburg. Cumva, cei doi aveau aceeași idee.
“Parteneriatul s-a născut natural, deși nu ne cunoșteam înainte. Asta a fost partea frumoasă și surprinzătoare a lucrurilor”, explică Roxana Bălan.
Corporația și startup-ul lucrează împreună
Scopul simplu al This is not a Storm e să poată conecta corporațiile și startup-urile pentru a putea îmbina avantajele fiecăruia. “Am pornit de la diferența mare în felul în care se întâmplă lucrurile într-un startup și într-o companie tradițională. Sunt atâtea companii care încearcă să atragă angajați cu pachete salariale avantajoase și le este greu să găsească oameni, iar un startup poate avea opt oameni care să lucreze cu pasiune pentru o idee și pentru o viziune”, explică Tudor Bîrlea prima dificultate născută de un ecosistem cu startup-uri și corporații.
Potrivit creatorilor This is not a Storm, dintr-o luptă între firme mari și startup-uri nu poate ieși nimic bun la început. “Poți să ignori un startup, iar asta nu e bine. Poți să ignori o corporație, nu ajungi nicăieri. Poți încerca să concurezi și nu iese nimeni câștigat, dar ai putea să lucrezi împreună”, mai spune Tudor.
Tudor crede că, după cum spune Peter Thiel, “competition is for losers”. “Serviciile de outsourcing s-au dezvoltat în România profitând de forța de muncă relativ ieftină. Realitatea s-a schimbat și piața este saturată la nivel global. Local vezi cum companiile mizează pe salarii pentru a atrage noi angajați, iar cei mai buni pot pleca oricând. Din ce în ce mai mulți aleg să-și lanseze propriile produse sau să se implice în startup-uri internaționale”, explică Tudor Bîrlea.
Sunt atâtea companii care încearcă să atragă angajați cu pachete salariale avantajoase și le este greu să găsească oameni, iar un startup poate avea opt oameni care să lucreze cu pasiune pentru o idee și pentru o viziune
Tudor Bîrlea
Miza un e doar una de conectare a startup-urilor care vor fi accelerate în cadrul corporației, ci și o schimbare de viteză. “Corporațiile se mișcă mai lent, așa că miza e să găsim limbajul comun care să ajute ambele părți. Companiile au nevoie de noi moduri prin care să-și abordeze clienții, iar startup-urile sunt capabile de engagement mai valoros”, spune Tudor. “Ca în toate proiectele noastre, abordarea este una lean. Facem pași mărunți în a face designul programului de inovație de care au nevoie intern. Nu ne gândim să începem cu proiecte mari sau copleșitoare, ci formule mici, care să-și demonstreze eficiența”, adaugă Roxana Bălan.
“La finalul zilei miza pentru o companie mare e să poată să ajungă la soluții care să fie mai bune decât cele pe care le are la dispoziție acum. Au nevoie de un mod prin care să abordeze necunoscutul, fără să consumi prea multe resurse pe parcurs”, explică Tudor Bîrlea.
“Oportunitatea este că te poți poziționa din furnizor de servicii (ușor de înlocuit și fără putere de negociere), într-un partener cu avantaje strategice (talent existent, fonduri disponibile, rețea de clienți și parteneri)”, explică Bîrlea.
Accelerare internă
Așadar, o corporație poate să găsească noi metode prin care să crească sau să-și atragă noi angajați, pe când un startup poate să găsească parteneri tehnici care să-i ducă la o iterație rapidă a unui produs. Evident, nu orice firmă este dispusă să intre într-un asemenea program. “Oamenii cu care intrăm noi în legătură vor să facă ceva, se uită în jur și consideră că e un moment propice să acționeze, iar dacă nu o fac, riscă un moment Kodak”, spune Tudor.
Astfel, o firmă mare care acceptă să ofere un accelerator, își deschide o zonă de inovație internă, dincolo de produsele pe care le construiesc pentru clienții deja existenți. “Startup-urile au un mod inovator de a-și organiza angajații, îi motivează altfel și le oferă libertate”, spune Tudor. Deci, o corporație poate să se inspire pentru a-și modifica partea de cultură organizațională, care este căutată de din ce în ce mai mulți specialiști, care nu vor doar un birou la care să lucreze și un salariu atractiv.
Zona de produs e, de asemenea, importantă. Companiile mari poate doresc să creeze proprietate intelectuală proprie, dar nu o pot face doar cu oameni tehnici. Au nevoie de consultanță de la oameni de business moderni, cu experiență pe alte piețe. În plus, o altă zonă de interes pentru This is not a Storm sunt companiile tradiționale, cum ar fi casele de avocatură, care au nevoie de modele noi de ambalare a serviciilor sau moduri diferite de a aborda clienții.
Oamenii cu care intrăm noi în legătură vor să facă ceva, se uită în jur și consideră că e un moment propice să acționeze, iar dacă nu o fac, riscă un moment Kodak
Tudor Bîrlea
“Companiile mari se uită uneori în afară, văd ce se întâmplă și ar vrea să facă ceva, dar sunt prinse în proiectele lor, încât nu știu cum să abordeze noutățile. Există și persoane foarte speriate sau prinse în rutina lor”, spune Roxana despre problemele care apar în corporațiile care vor să inoveze.
Practic, pentru că firmele mari au task-urile lor deja existente, le-ar fi mai simplu să se partenerieze cu This is not a Storm, care să construiască un program de inovație adaptat firmei. Ca model de business, This is not a Storm preia riscurile implementării în schimbul unui procent din rezultatele efective, din afacerile create de startup-uri.
Investiția unei corporații și riscul unui startup
Tudor și Roxana explică faptul că o companie nu poate rula programul un singur an și să se aștepte la rezultate solide. Investiția nu e masivă: “Poți începe un program care să miște acul în corporație cu 15.000 de euro”, spune Tudor.
Pe termen lung, spun creatorii proiectului, rezultatele ar putea apărea pe două paliere - cultura internă și miza comercială. “Lucrând cu antreprenori din exterior înțelegi mai bine nu doar partea tehnică, ci și cea de business și poți folosi metodologia de dezvoltare a startup-urilor”, explică Tudor Bîrlea. În cadrul programelor care urmează a fi lansate, corporația va avea o prezență minoritară, dar va fi un partener tehnic solid. De asemenea, investitori externi se vor alătura programelor pentru a putea scala startup-ul mai repede.
Lucrând cu antreprenori din exterior înțelegi mai bine nu doar partea tehnică, ci și cea de business și poți folosi metodologia de dezvoltare a startup-urilor
În anul care urmează, This is not a Storm nu va aborda mai mult de trei proiecte. De asemenea, companiile care vor intra în programele start-upului fondat de români nu sunt numai din zona tehnologiei, ci și din alte paliere antreprenoriale. Există discuții deschise cu firme de curierat, bănci, fonduri de investiții, companii din domeniul sănătății, turism sau recrutare personală.
În Life is Hard, focusul va fi pe un nivel de productivitate crescut prin crearea unui mediu de lucru deosebit, dar vor exista și noi oportunități de business pentru clujeni, prin implicarea în dezvoltarea produselor noi.
Potrivit lui Tudor Bîrlea o firmă de outsourcing are patru oportunități importante.
- cum pot atrage și reține angajați talentați, prin crearea unor medii de lucru cu adevărat interesante pentru aceștia, unde să se simtă autonomi
- cum să treacă de la un model de business liniar la unul scalabil - trecerea de la servicii la produse o poți face doar cu oameni ce înțeleg piața și construcția de business
- cum să utilizeze mai eficient activele slab monetizate, cum ar fi profitul
- cum poți avea o identitate unică și aborda noi piețe cu bugete mult mai mici
