Vlad AndriescuAcest articol a apărut prima oară ca un interviu pe care l-ai putut urmări în integralitatea sa pe canalul de YouTube start-up Business sau l-ai putut asculta drept podcast, în cadrul Startup Mashup.
- Urmărește videoclipul integral mai sus și abonează-te la start-up Business aici ca să primești actualizăril imediat.
- Podcastul Startup Mashup poate fi ascultat pe orice platformă de streaming folosești.
Michael Bogdan Mărgineanu este cercetător postdoctoral în biomedicină și bioștiințe, deși a ajuns abia la 31 de ani. A studiat în România și în străinătate, ajungând în Germania, Arabia Saudită, Marea Britanie. Dar a decis să se întoarcă în țară la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara. Nu doar atât. A deschis Biomentorhub, o rețea care vrea să conecteze cercetătorii români, dar și cei din Diaspora.
Totul pornește de la o nevoie pe care a identificat-o Michael: proiectele de cercetare moderne sunt create în colaborări, iar România, dincolo de finanțare, are nevoie de colaborare între specialiști pentru a putea să evolueze în acest domeniu. Cu ajutorul Biomentorhub cercetătorii pot intra în legătură, se organizează evenimente dedicate lor și pot colabora.
În viziunea lui Michael Bogdan Mărgineanu, lucrurile pot sta mai bine. Cu el am discutat despre conexiunea dintre cercetători, dar și cea cu mediul de business.
Specialist în neuroștiința cancerului întors în țară
Michael Bogdan Mărgineanu a vrut să studieze biologia moleculară oriunde există dezvoltare în acest doemniu.
“Ținând cont că domeniul cercetării în biologia moleculară, în biomedicină a avut un avans extrem de rapid în ultimii 15 ani, am căutat să fiu la instituții care să fie la curent cu ultimele noutăți, cu ultimele tehnici de cercetare și bineînțeles, cu echipamentele cele mai performante, astfel că am avut într-adevăr parcurs care mi-a permis să călătoresc în multe locații din lumea aceasta”, explică el.
Biologia moleculară și biomedicina sunt domenii conectate care studiază zone complexe, inclusiv pentru afecțiuni precum cancerul, dar și bolile neuropsihiatrice sau chiar procesul de îmbătrânire. Pentru Michael au existat două arii de interes. Una e pe studierea cancerului, a doua pe neuroștiințe. “Acum am prilejul să le converg într-o nișă numită cancer neuroscience care este cea mai nouă direcție de cercetare în cancer și care își propune să înțeleagă ceea ce încă nu este pe deplin înțeles, conexiunea dintre sistemul nervos și cancer, un domeniu fascinant”.
A studiat în șapte țări, a făcut stagii de pregătire în cercetare și să fie cât mai aproape de ultimele descoperiri. Dar a avut în gând mereu să se întoarcă în România. Nu din naționalism, ci pentru că el crede în mediul de aici.
“Mi-am dorit să aduc înapoi acasă bagajul de cunoștințe pe care l-am acumulat în străinătate și să dau o mână de ajutor, să pot contribui în felul meu, după puterile mele, la ceea ce înseamnă cercetare în domeniul biomedical aici.”, spune cercetătorul.
Întoarcerea în țară
Michael s-a întors în țară la Timișoara, unde a descoperit un centru extrem de bine dotat din punct de vedere al echipamentelor, al structurii de organizare și cu proiecte de cercetare ambițioase.
El spune că nu dotările sunt cele care fac singura diferență. Ci colaborarea. “Diferența stă în masa critică de cercetători și colaborări. Dacă privim spre majoritatea articolelor publicate în reviste de specialitate, acestea se bazează foarte mult pe colaborări între grupuri de cercetare, atât pe plan național, cât și internațional”, explică Michael Mărgineanu.
El consideră că motivul e simplu. Suntem într-o fază avansată a cercetării și e imposibil să te dezvolți fără să colaborezi.
“Aici este provocarea. O masă critică de expertiză care să fie conectată în România. Sunt prea puțini cercetători pregătiți în aceste tehnici avansate de biologie moleculară. Aceste schimbări s-au petrecut relativ recent, așa că sunt puțini cei care au lucrat cu asemenea concepte”, explică doctorul.
Practic, o explicație simplă e că cercetarea nu este apanajul unui geniu singuratic, ci pentru că se folosește multă tehnologie, e nevoie de colaborări, care să unească cantitatea enormă de date și să ajungă la concluziile corecte.
Așa a ajuns să deschidă Biomentorhub, o platformă care să conecteze cercetătorii din România, dar și pe cei din Diaspora.
O rețea de tineri cercetători
Biomentorhub și-a propus să creeze un network al tinerilor cercetători români și să creeze un mindset de colaborare.
“Acest mindset trebuie cultivat timpuriu. E un mijloc de a rămâne conectați unii cu alții, pentru că suntem, disipați în multe locuri din lumea aceasta”, explică Mărgineanu.
El explică faptul că a întâlnit cercetători români peste tot în lume, la diferite niveluri de pregătire, dar trebuie conectați și studenții sau elevii de astăzi.
În plus, capacitatea de colaborare e utilă pentru că multe din granturile și finanțările de cercetare se iau în funcție de experiența anterioară. Așa că un grup fără experiență din România va avea șanse mai mici. Dar dacă se aliază cu alte grupuri și organizații din lume, granturile vor deveni mai accesibile și astfel se creează un efect de domino științific.
Biomentorhub se bazează pe o platformă online unde e relativ facil să identifici cercetători în funcție de criterii simple de căutare. De asemenea, oferă mentorat tinerilor și un membership pentru cei care vor să participe la întâlniri online și dezbateri.
“Avem așa-numite Coffee Chats, unde ne dedicăm mentoratului, cu accent pe parcursul personal. De asemenea, vrem să fim cu toții la curent cu noile trenduri de cercetare și fiecare mentor poate prezenta ultimele descoperiri”, spune Mărgineanu.
În momentul de față rețeaua are în jur de 35 de mentori, cercetători cu afiliere la institute din peste 9 țări. Aceștia sunt cei care mentorează tinerii care aderă la Biomentorhub.
Ce lipsește mediului de cercetare?
Mărgineanu consideră că suntem într-un moment în care trebuie să creăm un bulgăre de zăpadă în cercetare, pentru că trebuie să recuperăm foarte mult. Finanțarea nu va schimba domeniul peste noapte.
“Sunt mai puține oportunități, e adevărat, dar și în România în ultimul an s-au deschis multe finanțări pentru cercetători, multe oportunități la nivel european”, explică specialistul.
El vede provocarea cercetării românești din două perspectiva.
Prima e cea legată de expertiza menționată anterior. “Există o limită care spune că tu poți atrage ușor fonduri doar pe direcții unde există deja expertiză. E greu să pornești pe direcții noi, pentru că nu a existat anterior un istoric în acel centru pe acea arie de cercetare și e dificil să fii credibil”, spune Mărgineanu. Din acest motiv, aici e nevoie de colaborare, de cercetători cu multă experiență de la care cei din România să poată învăța.
Descrie acest lucru ca o reacție în lanț care poate fi provocată în România dacă ar atrage oamenii potriviți și care au deja experiență.
“România este într-o fază în care se pot face multe în cercetare, dar facem această tranziție de la un nivel zero sau un nivel mai scăzut. Insistăm pe aspectul colaborativ, pentru că este singura șansă ca pe termen scurt și mediu să putem face cercetarea pe care ne-o dorim în România”, explică Mărgineanu.
În plus, unul dintre scopurile Biomentorhub vrea să transforme România pentru ca și colegii din Diaspora să fie stimulați să se întoarcă.
“Ei doresc să revină într-un mediu în care să simtă că pot lucra la nivelul de afară, că sunt stimulați, că există acea atmosferă, acea mentalitate care să-i încurajeze și să-i facă să se simtă confortabil”, spune Michael Bogdan Mărgineanu.
De asemenea, un subiect important este conexiunea dintre mediul de cercetare și cel de business, exemplele acestor conexiuni se pot vedea în multe țări.
“E un subiect extrem de important. Am văzut la Londra un ecosistem întreg în ceea ce privește transferul de tehnologie din institute de cercetare către companii, dezvoltarea de spinoff-uri. Există un interes mare în rețea Biomentorhub pentru ce putem numi bioantreprenoriatul”, spune Mărgineanu.
Astfel, Biomentorhub a organizat în iunie 2023 un eveniment centrat pe această direcție, iar în septembrie aduc împreună nu doar cercetători, ci și specialiști în IT, business și medici.
“Dacă vrem să creăm cercetare aplicată cu potențial de a se transforma în startup-uri, e important să existe interacțiunea dintre categoriile profesionale. Dacă ne uităm la majoritatea startup-urilor biotech, mai toate au un medic în echipă, un cercetător, cineva axat pe business, dezvoltare comercială sau tech”, spune Mărgineanu.
