Vlad Andriescu
Clotilde Armand (Sectorul 1), Radu Mihaiu (Sectorul 2), Ciprian Ciucu (Sectorul 6), Octavian Oprea (Autoritatea pentru Digitalizarea României), Ștefan Bujduveanu (Viceprimar București) au discutat împreună cu investitorul și antreprenorul Matei Dumitrescu în cadrul Bucharest Tech Expo despre strategiile de digitalizare ale orașului și prioritățile lor.
5 milioane de hârtii doar la Sectorul 1
Ei au discutat la început despre șocul din administrație, veniți din mediul privat sau obișnuiți cu uneltele digitale.
„Am acasă patru informaticieni, am creat un partid de informaticieni și când am ajuns la primărie am găsit 3.000 de angajați. Sunt 5 milioane de hârtii, coli A4 care sunt folosite în fiecare an. Sunt 100 de pagini pe zi pe angajat. Este un mare șoc cultural pentru mine, pentru toată echipa care a venit aici. Ne dorim să transformăm această primărie. Vrem ca tinerii să simtă că primăria este din generația lor. Este o provocare la două niveluri”, a spus Clotilde Armand, primar la Sectorul 1 din București.
„Tehnologia e despre a interacționa nu doar cu administrația, ci a interacționa unii cu alții. Rolul adminstrației nu e doar să gestioneze hârtii sau documente. Ieri m-am uitat pe un caiet de sarcini pentru un sistem de digitalizare a managementului documentelor și tot 5 milioane de pagini pe an sunt trecute și la Sectorul 2”, a explicat și Radu Mihaiu, primarul sectorului 2 al Capitalei.
„Tehnologia poate schimba și poate ridica nivelul de trai într-un mod în care alte tehnologii și alte lucruri nu o pot face. Timpii mai mici petrecuți la ghișeu, interacțiunea scăzută cu autoritățile statului. Tehnologia a inventat transportul alternativ, noi metode de transport în comun. Trebuie să privim tehnologia ca pe un mod de a ne simplifica viața”, a explicat acesta.
Și Ciprian Ciucu de la Sectorul 6 a explicat strategia lui de digitalizare. „Una dintre direcțiile pe care le-am făcut în Primărie a fost Direcția de Informatizare a Serviciilor Publice. Am trecut pe la fiecare departament să vedem ce anume se poate informatiza și digitaliza. Avem o planificare pe 3 ani de zile pentru ceea ce trebuie să facem”, a spus acesta.
El a menționat că are în plan continuarea programului „Primărie Fără Hârtii”, început de vechea administrație, peste care va veni un site care va fi interfața cu cetățeanul.
3.000 de camere video de supraveghere pentru Sectorul 6
„Avem un proiect pe care îl depunem curând și care este despre 3.000 de camere video care să crească capacitatea de interacțiune și acțiune a Poliției Locale pentru a crește siguranța cetățeanului”, a mai spus acesta.
„Mai avem colaborări pentru identificarea construcțiilor ilegale în timp real, prin satelit. Și vrem să montăm sute de senzori de monitorizare a calitate a aerului în sector pentru a identifica sursele de poluare”, a explicat Ciucu.
De asemenea, luni sectorul 6 va lansa o hartă digitală a lucrărilor publice din Sector.
„Lumea mă întreabă ce e cu construcțiile din sector, dar multe nu sunt ale mele. Dacă lucrarea este pe Bulevardul care e al Primăriei, nu suntem nici măcar notificați. Poliția se duce în teren ca să identifice aceste gropi. Vom publica o hartă a acestor lucrări, pentru că unele trenează de foarte mult timp”, explică Ciucu.
„Nu vreau să devină o hartă a rușinii, dar asta va fi. Că sunt operatori care stau cu lunile cu lucrările. Vreau să am și o hartă a investițiilor. Să fie ca în Sim City sau Age of Empires, să văd ce e în sector”, a mai spus el.
Primăria urmărește intern documentele, dar nu și publicul
O altă provocare pe care a pus-o pe tapet viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, e faptul că Primăria Generală are intern un soft de urmărire a documentelor, dar acesta nu e accesibil și public.
„Ne dorim ca orice cetățean care depune o cerere să poată să urmărească în timp real cu un cod și o parolă unde se află documentul și cine îl ține întârziat. Când vrei să scoți corupția, trebuie să întrerupi legătura dintre funcționar și cetățean”, spune acesta.
„Toată lumea vorbește despre transparentizarea domeniului public al Bucureștiului. Dorim să facem o hartă interactivă prin care domeniul public al Bucureștiului să fie evidențiat și transparentizat pentru toată lumea. E mult mai simplu să vezi astfel cui aparține o proprietate”, a mai spus Bujduveanu.
El a discutat și despre simplificarea plății cu cardul în transportul public sau plata parcărilor. Aceste servicii sunt cât de cât digitalizate, dar nu până la final.
„Transportul public are nevoie de digitalizare. Vorbim de hardware brut. Sunt două lumi. Nu poți plăti cu cardul mereu. Trebuie să treci prin multe filtre să faci o plată. La parcări s-a mai schimbat abordarea, dar e nevoie de o abordare relaxată. Nu trebuie să îți ia mai mult de 5 secunde să plătești transportul public și parcarea”, explică el.
„Centralizarea tuturor proiectelor de digitalizare și crearea Cloud-ului guvernamental să vină în sprijinul tuturor instituțiilor publice. Vrem să decongestionăm tot cumulul de aplicații și de infrastructură pe care Primăriile le gestionează în acest moment. Fiind construite fără o viziune de ansamblu au fost construite insular”, a explicat și Octavian Oprea o problemă a administrației în momentul de față.
Cum putem face parteneriate publice-private?
Una dintre marile probleme ale administrației e că nu lucrează eficient cu partenerii privați. De asemenea, un lucru menționat de toți primarii e faptul că administrația nu poate angaja eficient IT-iști cu experiență, din cauza salariilor din sectorul public.
„E foarte greu să recrutăm IT-iști. Trebuie experiență pentru a înțelege fluxul de date și partea de business”, a explicat Clotilde Armand.
„Salarizarea IT-iștilor din administrație e foarte în urmă față de ce oferă mediul privat. Un IT-ist bun trebuie să vină pe un salariu la jumătate poate decât ar câștiga în privat”, a spus și Radu Mihaiu.
„E o problemă reală, pentru că e imposibil să angajezi niște specialiști cu experiență. Nu ar veni pe salariul ăsta. E o problemă care trebuie discutată la nivel guvernamental. E peste tot problema asta. De asta de multe ori e nevoie de voluntari cu experiență care vor din spirit civic vor să vină să ajute în administrație. Trebuie să găsim tot felul de struțocămile ca să ajute”, a mai spus acesta.
Cu toate acestea, au fost făcute câteva parteneriate. Un exemplu simplu de colaborare între instituții a fost oferit de Radu Mihaiu, care a implementat împreună cu Poșta Română un sistem prin care cetățenii să poată plăti taxele mai ușor la Poștă. Cum s-a făcut acest lucru?
Aparent, până acum dura 5 minute pentru fiecare persoană ca să fie identificată în baza de date. Primăria Sectorului 2 a pus un cod de bare pe declarația de taxe, iar cu ajutorul unui cititor de coduri de bare, Poșta a reușit să scurteze timpul petrecut de fiecare cetățean cu cinci minute cel puțin, plus că se evită datele introduse incorect.
În plus, Mihaiu se uită și la o colaborare cu oamenii de afaceri. „Vrem să creăm un consiliu al oamenilor de afaceri pentru a ne consulta cu ei. Am semnat parteneriat și cu ANIS pentru cartea de identitate electronică. Ce facem cu ele? La ce le folosim? Primăria Sectorului 2 va intra într-un parteneriat pentru a dezvolta prototipuri de interacțiune între adminstrațiile locale și cetățean, când va fi lansat în august”, a spus acesta.
În plus, viceprimarul Capitalei a menționat că urmează să lanseze o direcție pentru facilitarea legăturilor dintre antreprenori și primărie, pentru că acum nu există o legătură directă.
„Vrem să facem o direcție pentru legătura dintre antreprenorii care vor să propună proiecte și primărie. În momentul acesta nu există o metodă directă”, a spus Bujduveanu.
Alte priorități ale primarilor
„Altă prioritate e digitalizarea sistemului de parcare în Sectorul 2. Vrem să se întâmple cât de curând și să alocăm locurile de parcare într-un mod transparent”, a explicat Radu Mihaiu.
De asemenea, o discuție e despre GIS, adică harta digitală pentru administrarea suprafeței Bucureștiului.
O altă problemă pusă pe tapet e cea a formularelor, pentru că multe dintre ele sunt digitalizate prin copierea celor fizice.
„Toată lumea preia formularul de pe hârtie, pune aceleași câmpuri online și se miră că nu funcționează. Problema administrației cu acest fel de digitalizare e că oamenii nu înțeleg formularele, că sunt grele și complicate. Partea cea mai grea și subevaluată din digitalizare e partea de interfață”, a explicat Radu Mihaiu.
„Oamenii din primărie nu auziseră de user experience și user interface. Tot ce se face în administrație arată ca pentru ingineri, nu pentru oameni obișnuiți. Avem nevoie de formulare simple, de formulare pe care să le înțeleagă și persoanele în vârstă”, a mai spus acesta.
De asemenea, la Sectorul 1 Clotilde Armand vrea să digitalizeze colectarea selectivă a deșeurilor. „Prioritatea mea este mediul. O să spuneți că sunt obsedată cu deșeurile și gestionarea lor. Tot ce este colectare selectivă, spații verzi, arbori de plantat și toaletat e prioritate pentru mine. Avem o echipă de 20 de oameni în sector care explică la fiecare bloc cum vom colecta selectiv și fiecare cetățean va avea un cont unde va vedea cum sunt gestionate deșeurile”, a spus aceasta.
Pentru Ciprian Ciucu, alte priorități sunt harta de monitorizare a sectorului, inclusiv cu investiții, securitatea, prin intermediul camerelor care va ușura munca Poliției Locale, dar și adminstrarea internă.
De altfel, de ieri Primăria Sectorului 6 folosește softul de productivitate Asana. „De ieri sunt pe Asana, nu am mai putut. Sunt prea multe, luam prea multe decizii, nu aveam follow up. Dacă funcționarii nu făceau follow up, nu se întâmpla nimic. Când am un task dau pe Asana și vreau să văd termenul asumat”, a explicat acesta.
La final, Stelian Bujduveanu a menționat de o provocare a Bucureștiului ce nu va fi rezolvată în următoarele luni, poate nici ani. El a spus că realist un termen ar fi de 10 ani: reorganizarea administrativă a Bucureștiului, o metropolă ce funcționează acum ca și cum ar avea 7 orașe diferite într-unul singur.
„Cred că Bucureștiul o ia într-o direcție greșită din cauza legislației acestui oraș care se comportă ca un oraș cu 7 orașe. Un oraș cu administrație modernă este Parisul. Mi-aș dori ca în următorii 10 ani să schimbăm modul de administrare al Bucureștiului. Această dezvoltare a orașului o putem face prin unificarea și digitalizarea acestor 7 administrații. Doar prin digitalizarea GIS-urilor, doar prin digitalizarea serviciilor. Avem 7 entități care funcționează ca 7 orașe într-un singur oraș”, a încheiat Bujduveanu.
