UPDATE 29 februarie:

Ieri, 28 februarie 2024, Comitetul de Investiții desemnat de Guvernul României pentru Fondul de Fonduri de capital de risc (Recovery Equity Fund), parte din Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României, cofinanțat de către Uniunea Europeană prin NextGeneration EU, a aprobat o importantă tranșă de finanțare pentru noul fond de investiții Early Game Ventures II.

Gestionat de către European Investment Fund (EIF), instrumentul de capital de risc al PNRR finanțează investiții în întreprinderi mici și mijlocii, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură.

Acesta este un moment important din etapa de prelansare a celui de-al doilea fond de investiții administrat de echipa Early Game Ventures (EGV). Semnarea acordurilor de contribuție dintre EIF și administratorii EGV va avea loc în perioada imediat urmatoare. Tot în aceasta etapă, administratorii Early Game Ventures II vor semna acordurile de finanțare cu ceilalți investitori din mediul privat.

Cea de a doua generatie a fondului Early Game Ventures va continua strategia de investiții în tehnologie a primului fond, care a beneficiat de o contribuție prin instrumentul financiar de equity finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 și care a încheiat perioada principală de investiții. Fondul I este în continuare activ dar va face investiții doar în companiile pe care le deține în portofoliu. Toate investițiile noi vor fi realizate din cele 60 milioane de euro ale Fondului EGV II.

VAUNT, opțiune gratuită de evaluare în timp real a prețului apartamentelor

“Ne onorează încrederea cu care am fost din nou învestiți de EIF, pe baza rezultatelor înregistrate cu primul fond de venture capital. Pentru ecosistemul de startup-uri din România și din regiune, această nouă validare a profesionalismului echipei EGV este o garanție că suntem un partener de investiții care înțelege obiectivele echipelor de fondatori, provocările cu care se confruntă și care îi sprijină să își atingă potențialul maxim în business”, concluzionează Cristian Munteanu, Fondator și Managing Partner EGV.

Recent, EGV l-a cooptat în echipă pe Florin Vișa, expert cu 24 de ani de experiență în investiții private equity, venture capital, M&A și corporate finance în Europa Centrală și de Est.

Dan Călugareanu își continuă activitatea de investitor profesionist în ambele fonduri administrate de Early Game, contribuind cu experiența sa de antreprenor, business angel și mentor la dezvoltarea întregului ecosistem. Înainte de a deveni Partener la Early Game, Dan Călugareanu a fost Chairman al Tech Angels, cea mai mare organizație de business angels din România și și-a investit capitalul propriu în multe startup-uri românești early stage.

Radu Stoicoviciu, unul dintre cei mai recunoscuți profesioniști din domeniul tranzacțiilor M&A, își va continua activitatea în cadrul primului fond Early Game. Cu o carieră de 25 de ani la PwC unde, în ultimii 10 ani a condus eforturile de M&A ale firmei în Europa Centrală și de Sud, Radu Stoicoviciu a fost implicat în peste 200 de tranzactii majore. Experiența lui este foarte valoroasă în managementul exiturilor pe care Early Game le are în plan.

Spartan își crește încasările ducând mâncarea mai aproape de consumatori

Cristian Munteanu, managing partner al EGV, ne-a oferit mai multe detalii despre cel de-al doilea vehicul investițional pe care Early Game, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții active pe piața din România, îl lansează începând cu 2024 (după finalizarea primului ciclu de investiții al fondului).

Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) lansat în luna ianuarie 2019, finanțat cu prioritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Printre investițiile pe care le-a realizat până acum echipa Early Game Ventures se numără cele în Questo, Meetgeek.ai, Profluo, Licenseware, Bunnyshell, OxidOS, Milluu, DRUID.

Early Game Ventures Fund II va dispune de un buget total de 60 de milioane de euro, 70% din sumă fiind dedicată, în continuare, finanțării startup-urilor din România. Pentru cel de-al doilea fond al EGV, partenerii vizează și investiții în afara țării noastre, în țări din Europa Centrală și de Est, ca de exemplu Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia.

În ceea ce privește domeniile de interes ale EGV Fund II, acestea rămân deep tech, securitate cibernetică, edutech.

Tichetele de investiții vor varia între 500.000 de euro și o limită superioară în valoare de 10 milioane de euro.

Mai multe detalii despre EGV Fund II și despre cum este să strângi bani pentru un fond de investiții aflați pe larg în interviul video sau citiți mai jos.

EGV Fund II, 60 de milioane de euro pentru investiții

Cristian Munteanu: 60 de milioane de euro. Ne vom concentra în continuare pe România este locul unde avem cel mai bun network, probabil că va fi 70% dedicat pentru România, dar vom face investiții și în afara țării.

Domeniile de interes rămân cele tradiționale, în care fondul este orientat și acum. Va fi un fond generalist. Avem o preferință către B2B versus B2C.

Aceleași industrii care ne-au plăcut și înainte ne plac și acum, dar vom încerca marea cu degetul, ca să spun așa, și în zona de medical.

Trebuie să se alinieze multe astre acolo ca să facem o investiție în zona de medical. Ne face partea asta de deep tech. Ne plac developer tools, ne place cybersecurity, ne place edutech, un lucru la care acum 5 ani, dacă mă întrebai, nu mă așteptam.

Dar uitându-ne în portofoliul nostru de astăzi avem niște campioni care vin din edutech, cum sunt Kinderpedia sau Youni, de exemplu, niște companii care merg fantastic de bine. Deci suntem un fond generalist.

Teza de investiții

Cristian Munteanu: Nu ne-am dori să facem investiții sub o jumătate de milion de euro. Sweet spot ar fi la 1.000.000 deci ne-ar plăcea ca de la bun început să putem să investim 1.000.000 iar ca upper limit putem să mergem până în 10 milioane. Nu e niciun fel de problemă în a finanța cu sume atât de mari, doar să avem startup-urile pe care să le finanțăm.

Vedem o flexibilitate foarte mare, intenția noastră fiind aceea de a nu rata un deal bun din cauză că acel startup are nevoie doar de 500.000 de euro, sau are nevoie de 3 milioane. Dacă startup-ul e bun, noi avem capitalul pe care să-l investim acolo.

Vom continua aceeași teză de investiții. Ne dorim să fim primul investitor instituțional în aceste startup-uri. Ne dorim să conducem rundele de investiții, ne dorim să aducem alături de noi alte fonduri sau angel investors.

E bine ca fondatorul să vină cât mai devreme spre un investitor fiindcă întotdeauna ajută o discuție cu noi. Noi dăm un feedback onest, nu spunem ”știi, ești extraordinar, ești minunat, ideea ta e fantastică, ce ai făcut e fabulos, dar e prea devreme și nu investim”.

Acum 10 ani când făceam startup-uri și primeam astfel de răspunsuri, plecam de la întâlniri spunându-mi că niciodată n-am să fac asta, și din cauza asta ne-am asumat o poziție ingrată. Aceea de a da un feedback chiar dacă e neplăcut, chiar dacă nu e ceea ce vrei să auzi, fiindcă sperăm întotdeauna că de partea cealaltă a mesei este un fondator care este capabil să discearnă, să înțeleagă. "Ok, nu-mi place ce mi-au spus oamenii ăștia, dar poate au dreptate."

Dacă ei constată că e ceva adevăr, deja consider că au plecat cu ceva bun și atunci ne asumăm un risc, acela de a nu fi înțeleși, dar o facem doar din dorința de a ajuta.

Aceasta este singurul nostru scop. Și atunci putem să dăm un feedback legat de o industrie. "Vezi că lucrurile se întâmplă cam așa. Vezi că aici știm noi sigur lucrul ăsta", astfel încât să-i ajutăm.

Ne dorim să vorbim cu antreprenori cât mai devreme. Nu suntem genul de investitori care investesc doar dacă există un traction dovedit pe o anumită perioadă de timp. Vom face investiții în companii care nu au avut nici măcar un PPT, nici măcar o prezentare.

Atenție, investitorii nu investesc doar într-o idee. Trebuie ca persoana care a avut ideea să aibă expertiză în domeniu. Adică măcar lucrurile astea care țin de igiena de business să fie acolo într-o idee. Totuși ne dorim să vorbim cu fondatorii cât se poate de devreme.

Cum ridici finanțare pentru un fond de investiții ca fund manager

Cristian Munteanu: Se spune că primul fond este imposibil să-l ridici, dar cu toate astea sunt unii care reușesc să ridice un prim fond, deci fac imposibilul. First time fund manager - există această categorie a fund managerilor care sunt începători.

Definiția lui first time fund manager nu înseamnă că ești în această categorie doar la primul fond pe care îl faci, ci și la al doilea și la al treilea.

Deci managerii dintoate fondurile de VC din țară sunt first time fund manager, chiar dacă își lansează vehiculul numărul doi și vor fi și la vehiculul numărul trei.

Toți fund managerii învață, au învățat foarte mult în anii care au trecut. A fost un proces de profesionalizare fiindcă niciunul dintre noi nu mai făcuse lucrul ăsta înainte.

E îngrozitor de greu, nu e greu, este îngrozitor de greu să faci un fond, îngrozitor de complicat. Durează foarte mult. Vorbim cam de 2 ani pentru a lansa un fond și, cireașa de pe tort, lucrul probabil cel mai greu dintre toate, este partea de fundraising. Dacă ar fi să fac această comparație cu un startup, un startup are totuși avantajul de a se prezenta în fața investitorilor și a spune "am nevoie de suma asta ca să fac lucrul ăsta", pe când un fund manager vine în fața altui tip de investitor.

Unul mai complicat, fiindcă este un un investitor mai sofisticat, cere o sumă de bani care este mult mai mare de obicei decât cea cerută de un startup.

Și când vine întrebarea "ce faci cu ei", răspunsul este "ai încredere că o să găsesc eu startup-uri bune în care să investești."

Nu poți să vii să zici "uite asta fac de pe acum". Deal-flow-ul pentru un early-stage VC este foarte volatil, expiră într-o lună de zile. Dacă n-ai fost pe fază, nu te-ai mișcat repede, n-ai făcut investiția, o lună de zile mai târziu ai ratat startup-ul, trebuie să găsești altul.

Deci e e îngrozitor de greu să faci un fond de VC. Acum, să nu uităm și geografia, fiindcă e îngrozitor de greu să faci un fond de VC la Londra. E îngrozitor să facem la San Francisco.

Dacă vorbim de Europa Centrală și de Est, îngrozitorul ăsta e ridicat la putere, fiindcă cea mai mare parte dintre LPs – limited partners - acele fonduri de fonduri sau acele corporații sau acei indivizi ultra bogați care investesc în fonduri, nu investesc în țările emergente, nu investesc în Europa de Est, nu investesc atunci când e un război la graniță, nu investesc dintr-o mie de motive și sunt concentrați pe geografii mult mai tradiționale, că vorbim de Londra, Statele Unite, Germania.

Și atunci ai acces la și mai puțini investitori capabili să vină cu bani.

Ca să fie lucrurile cu adevărate îngrozitoare, vorbim despre România, o țară în care fondurile de pensii, cei care ar trebui să contribuie cel mai mult la finanțarea fondurilor de private equity sau de VC, sunt complet inactive.

Deci o țară în care principala sursă de capital pentru fonduri nu există.

De asemenea, nu există endowment funds, acele fonduri pe care le au la dispoziție universitățile, spre exemplu, în special în Statele Unite. Problema asta, care este extrem de prezentă în România, este prezentă la nivel european deja.

Ca un exemplu, în Germania fondurile de pensii americane sunt prezente în 22% din din equity-ul unicornilor germani, pe când fondurile de pensii germane sunt prezente doar cu 0,3% în equity-ul unicorilor germani. Deci în cele mai bune companii de tehnologie din Germania, fondurile de pensii americane sunt de multe ori mai investite decât fondurile lor de pensii.

Lucrul acesta este cu atât mai grav în România, unde fondurile pensii nu fac absolut nimic. Sunt marele absent.