Și nu a existat un startup mai frumos decât Leicester City - campioana Angliei anul trecut. Au venit de nicăieri, au luat titlul, iar anul acesta se chinuie. Sunt pe locul 17 în Anglia, la limită să fie eliminați și din Liga Campionilor. Antrenorul Claudio Ranieri a fost demis aseară.
M-am gândit mult dacă să scriu despre subiectul acesta pe start-up.ro. Până la urmă, de ce v-ar interesa? Dar nu suntem doar un site de business, așa cum afacerile nu sunt doar despre bani, ci și despre pasiune, muncă și noroc. Iar povestea Leicester City seamănă cu cea a unui startup care a zburat până aproape de culmi timp de un an, doar ca să se apropie prea mult de Soare și să descopere că aripile i-au fost arse pentru că a visat prea mult.
Leicester a început sezonul competițional 2015/2016 cu scopul de a evita retrogradarea din prima divizie din Anglia. Antrenor era Claudio Ranieri, un italian fără mari performanțe, care a trecut, prin noroc, pe la Chelsea și pe la naționala Greciei. Nu a excelat niciodată. A fost un bătrânel simpatic, dar fără viitor. Jucători? Nume de care nu a auzit nimeni, niciodată. Vardy, Mahrez, King, Drinkwater. Niște anonimi.
Sezonul a început bine pentru ei, dar putea fi o întâmplare. Nu pierdeau, deși încasau multe goluri. Claudio Ranieri povestea că a trebuit să-și ademenească jucătorii cu pizza ca să încheie meciurile fără goluri încasate. Ușor, pe nesimțite, echipa a ajuns în fruntea clasamentul. Cei care îi urmăream evoluția ne așteptam succesul să fie trecător.
“Hai, lasă, că săptămâna viitoare o încasează.”
Dar nu o încasau. Au pierdut acasă, 5-2 cu Arsenal, în etapa a 7-a, dar apoi au învins Newcastle cu 3-0 în deplasare. Au făcut egal cu Manchester United, au învins Chelsea și Everton și au făcut egal cu milionarii de la City.
https://www.youtube.com/watch?v=SuFh5JNDuSg
Oamenii au început să-i bage în seamă.
Leicester nu trebuia să fie o echipă învingătoare, ci doar una care să nu piardă. Dacă facem o comparație cu lumea tehnologiei și a startup-urilor, Leicester a fost un fel de Vine, Prisma sau Pokemon Go. Nimeni nu se aștepta la o creștere fulminantă, dar aceasta s-a întâmplat.
Ca un startup în momentele sale de succes, au reușit să-și atragă suporteri. Jucătorii erau entuziasmați ca niciodată și jucau bine. Așteptările erau uriașe. Să fie acesta noul unicorn? Să fie aceasta speranța pentru un fotbal mai sincer?
Etapele au trecut peste sezonul învingător al Leicester. Erau pe primul loc, iar distanța se mărea. Victorie cu Liverpool. Victorie la Manchester City.
În același text de care menționam mai sus, Claudio Ranieri povestea că nimeni nu visa. Avantajul lui Leicester era necunoscutul. Nu știam de unde vin și cât de departe pot ajunge. Au câștigat și ne-am emoționat cu toții. Pentru că ne plac outsiderii și poveștile răsărite din nimic, împotriva șanselor, care ajung să învingă.
La fel ca în lumea startup-urilor, ne place să credem că vom vedea următorul Facebook venind de nicăieri. Și, pentru un an, visăm.
Am visat la Snapchat, la Vine, la rețele sociale lansate de români sau alte produse care păreau revoluționare. Dar după un an, produsele n-au reușit să mai atragă utilizatori și aplicațiile s-au închis. A fost un hype, după cum se spune la noi.
Dacă ne uităm mai atent la modul în care evoluează companiile de tehnologie, ne dăm seama ușor că ceea ce se întâmplă anul acesta cu Leicester nu ar fi trebuit să ne surprindă. Și nici demiterea lui Claudio Ranieri nu e un șoc.
Mai jos sunt câteva motive:
- Anul trecut, jucătorii nu știau ce pot face. Anul acesta au ajuns prea sus. Le lipsește motivația, iar mirajul banilor a devenit mai mare. Atunci, trebuiau să se întreacă pe sine, dar între timp echipele adverse au înțeles cum funcționează lucrurile, iar jucătorii Leicester au văzut că norocul e trecător. Orice echipă are nevoie de motivație permanentă pentru a crește, iar, ca în lumea startup-urilor, și fotbalul e o lume în care trebuie să confirmi în permanență.
- La fel ca un CEO, Claudio Ranieri a știut să ducă echipa în etapele de început, dar a pierdut controlul odată ce lucrurile au devenit mai serioase. Am întâlnit multe exemple în lumea antreprenorială de fondatori sau CEO care nu au rezistat prea multă vreme la conducerea firmei, pentru că nu știau să o managerieze când devenise prea mare. Un exemplu bun e Radu Georgescu, antreprenorul român care a spus că el nu poate fi CEO prea mult timp pentru că nu e potrivit pentru poziția asta. Ranieri a pierdut vestiarul echipei și respectul jucătorilor. A dat o dată pizza, nu mai merge și a doua oară.
- Orice echipă și startup trebuie să scaleze rapid, altfel se înfundă în propria glorie. Dincolo de un anumit nivel, să fii “la fel de bun” nu mai e destul. Și orice echipă are o capacitate limitată de a fi mai bună. Leicester a rămas, în mare parte, cu aceeași oameni de anul trecut, minus motivația și surpriza. Rezultatul nu mai putea fi la fel. Degeaba dai din aripi la fel de puternic dacă atmosfera din jurul tău se rarefiază.
- Și pentru că anul trecut au fost două flori de colț în lumea fotbalului, Leicester și naționala Islandei la EURO 2016, închei prin a cita imnul islandez, care descrie atât de bine evoluția unei surprize sportive, dar și a unui startup care nu știe să crească rapid.