Oana CoșmanStayzilla și-a dorit să fie Airbnb-ul Indiei. Și pentru ceva mai mult de 11 ani a și fost. Yogendra Vasupal, unul dintre fondatorii companiei din domeniul ospitalității, a scris recent despre motivele care au stat în spatele eșecului companiei – chiar și în ciuda unor finanțări consistente primite - și a precizat faptul că a activat opțiunea de ”reboot” pentru Stayzilla.
Fondată în 2005 de Yogendra Vasupal, Rupal Yogendra și Sachit Singhi, Stayzilla a operat până acum câteva zile în domeniul ospitalității, fiind cunoscută ca și cea mai mare rețea din India prin care îți poți lua cazare direct de la proprietari, clienții având, totodată, posibilitatea de a închiria camere de hotel.
De principiu, un Airbnb indian (chiar și pagina de pornire a site-ului seamănă cu cea a americanilor), cu peste 50.000 de opțiuni de cazare în portofoliu, disponibile în aproximativ 900 de orașe din India. Și aici intervine întrebarea evidentă: de ce Airbnb este unul dintre unicornii industriei, iar compania indiană – prezentă pe una dintre cele mai efervescente piețe din punct de vedere antreprenorial și al industriei tech – a dat greș?
Stayzilla, finanțări de 34 milioane de dolari
Să fi rămas, oare, fără bani? Deși a bifat de-a lungul acestor 11 ani finanțări în valoare de aproximativ 34 de milioane de dolari (cea mai recentă rundă, o serie C, a fost de 13,5 milioane de dolari și a venit în luna mai a lui 2016) – comparativ, Airbnb a primit 2,9 miliarde de dolari pentru extinderea internațională – Stayzilla își va închide platforma, după ce a fost pe o pantă descendentă în ultimul an și jumătate.
Să fie de vină, în totalitate, competiția venită din partea Airbnb? Încă de anul trecut gigantul american începuse să tatoneze piața indiană printr-un parteneriat cu Times of India, o companie media extrem de cunoscută în țară, care nu excludea și posibilitatea unei investiții.
Cert e că piața indiană de travel ar avea un potențial imens. După cum scriau anul trecut jurnaliștii TechCrunch, valoarea sa ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari până în 2020.
Totuși, de ce nu a reușit compania indiană să acceseze acești bani pe care i-ar fi adus clienții?
”În primii șapte ani ne-am gândit doar cum să facem să avem capital de lucru negativ (diferența dintre activele circulante și datoriile curente ale firmei – n.red.), un flux de bani pozitiv și abilitatea de a ne finanța creșterea. Acestea au fost singurele date care ne-au interesat. Însă pot spune că în ultimii 3-4 ani mi-au pierdut, pe undeva, calea. Am început să mă interesez mai mult de numărul de nopți petrecute în cadrul proprietăților și despre alte date care îmi alimentau vanitatea, în loc să mă orientez asupra fluxului de bani”, spune Vasupal într-o postare pe blogul companiei.
Ce șanse au companiile tech din piețe emergente?
Ultimul discurs al co-fondatorului Stayzilla este interesant din mai multe motive: pentru că demonstrează cât este de dificil să construiești și să crești companii de tech în piețe emergente, așa cum este încă văzută India, dar și pentru că arată cât de ușor poți pierde, ca antreprenor, focusul asupra lucrurilor care contează cu adevărat în bilanțul firmei și a te lăsa pradă mirajului altor metrici care deși dau bine, nu îți garantează veniturile necesare supraviețuirii.
Stayzilla a dat greș pentru că a activat într-o piață prea puțin dezvoltată pentru conceptul pe care l-a adus, acela al închirierii apartamentelor direct la proprietari. La acest lucru s-a adăugat și faptul că rata de penetrare a internetului în India este prea mică (deși este pe locul doi în clasament prin prisma numărului de persoane care au acces la internet – 462,1 milioane -, rata de penetrare este de doar 34,8%, mai mult de 860 de milioane de persoane neavând o conexiune la internet).
Faptul că fondatorii companiei au piedut din vedere indicii de business importanți, uitându-se mai mult la Gross Merchandise Value (valoarea brută a mărfii) – un indicator din ecommerce, folosit de startup-uri pentru a vedea nivelul la care sunt, atunci când încă nu pot fi evaluate din punct de vedere al veniturilor sau a profitabilității - , decât la cash flow, a fost un alt motiv pentru care Stayzilla a dat greș.
Greșelile fondatorilor Stayzilla
”Crearea unui marketplace pentru cazare direct de la proprietari necesită investiții majore în educarea pieței și crearea acestui concept, dar și în ceea ce privește folosirea internetului, nu doar a produsului. Costurile, atât financiare cât și de oportunitate, reușesc să te ia prin surprindere la un moment dat, și ajungi să te gândești la ele ca fiind inerente dezvolătării unei afaceri în India”.
Așa că fondatorii Stayzilla au ajuns să deturneze o bună parte din capital pentru a susține creșterea, în contextul în care au fost nevoiți să adapteze prețurile la cerere. ”Cererea și oferta pentru proprietăți private bune de închiriat era aproape inexistentă în urmă cu 18 luni. De aceea am fost nevoiți să investim masiv în ambele elemente ale platformei, atât pentru crearea unei baze de proprietăți, cât și pentru găsirea turiștilor dornici să găsească cazare privată. Am reușit să creăm o bază de 8.000 de proprietăți în 900 de orașe, dar am folosit prea multe resurse”, a mai spus Yogendra Vasupal.
Chiar și așa, indienii nu sunt descurarjți. ”Sunt la o răscruce. Văd eșecul Stayzilla ca o modalitate de a crea ceva nou. Sper ca experiența noastră și greșelile pe care le-am făcut să fie o lecție pentru antreprenori și să îi ajute să ia decizii mai bune”, a mai spus Yogendra Vasupal.
