Oana Coșman
Platforma a fost construită ca fiind o aplicație completă adresată investitorilor și accesibilă tuturor startup-urilor care aplică pentru finanțare aflate în căutarea pre-seed și seed funding și, bineînțeles, utilizatorilor Human Finance.
SeedBlink se adresează atât investitorilor aflați în căutarea de noi oportunități dar și startup-urilor care au nevoie de finanțare.
”Urmează o dezvoltare accelerată în următorul an, cu susținerea partenerilor tradiționali și cu soluții noi de promovare a listărilor locale și regionale, abordare potențată inclusiv de noul Regulament European de Crowdfunding, aprobat și care se va implementa în 2021. Anul doi va surprinde pregătirea pentru scalare, atât cu startup-uri cât și cu investitori din regiune. Faza de penetrare a „mass-market” va fi însoțită de adresarea altor segmente de piață, cu produse noi, orientate pe investment crowdsourcing”, spun fondatorii SeedBlink.
În prezent, board-ul SeedBlink este format din Andrei Dudoiu, Ionuț Pătrăhău, Iulian Pădurariu, Carmen Sebe și Radu Georgescu.
Până la o nouă listare, care va avea loc săptămâna aceasta, fondatorii SeedBlink au răspuns la câteva întrebări legate de platformă și zona de finanțare a startup-urilor.
Cum caracterizezi echipa SeedBlink și ce așteptări ai de la ea?
Radu Georgescu: De obicei când văd startup-uri care au superseniori, prima întrebare este “OK, și cine muncește?”. În general oamenii cu experiență și senioritate caută poziții din care să poată conduce și să inspire. Am găsit în SeedBlink o echipă care m-a întinerit și pe mine. O echipă de oameni seniori “flamândă”. O echipă care muncește cu mânecile suflecate și, în același timp, cu experiența anilor și a proiectelor de succes. O echipă complementară “ca naiba” dacă îmi permiți. O echipa care are tot ce îi trebuie. M-am apropiat încet și cu teamă, căutând mereu “ce e greșit?”. Încă nu am găsit nimic….
Andrei Dudoiu: Astrele s-au aliniat ca să aducă împreună oameni atât de diferiți, pe de o parte, și atât de complementari ca experiențe, pe de altă parte, dar pe care îi leagă valori comune, de construcție. Și simt că mai avem o trăsătură comună, la nivel de fondatori: lipsa de ego - toți am cunoscut succesul pe plan profesional, și credem mult mai tare în impactul pe care-l poate avea o echipă și ceva mai presus de ”persona”. Așteptările mele sunt să păstrăm exact aceste valori. Și să le ducem la next level.
Carmen Sebe: Simpatică. Inovatoare. Surprinzătoare. Fără orgolii, dar cu ambiții. Prietenoasă. Relaxată și profesională în același timp. Avem ce învăța unii de la alții și meetingurile nu sunt plictisitoare niciodată. Așteptări – să facă fiecare ce știe mai bine și mai ales ce îi place, căci dacă faci ceva cu plăcere îți și ies lucrurile bine. Să adune în jurul lor oameni cu aceleași valori și să creeze o echipă unită. Să facă din SeedBlink un succes, în mod natural, adică bucurându-se de fiecare moment și de oamenii cu care lucrează.
Iulian Pădurariu: SeedBlink are o evoluție fulminantă, în doar câteva luni a crescut de la statutul de spinoff la cel de startup cu un model valid de business, aflat în pragul primelor runde de finanțare. Regula “structure follows strategy” se respectă întru totul: cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding se construiește doar cu o echipă de oameni care gândesc și acționează la superlativ.
Ionuț Pătrăhău: Cu doar 7-8 ani în urmă, nu concepeam decât să îmi conduc propria echipă. Fiecare proiect pe care l-am început a fost coagulat alături de oameni dragi, în care aveam încredere, dar cam atât. Probabil că atât mi-a permis tradiția. Ultimii ani au fost o revelație: am început alături de Andrei, ni s-a alăturat Iulian, apoi Carmen și Radu au venit ca o binecuvântare. Să contribui la un proiect comun, să te hrănești din cunoștințele celorlalți, să asculți și să înveți, este neprețuit. Mă gândeam că devii mai înțelept odată cu vârsta, însă m-am înșelat. Percepția înțelepciunii depinde de oamenii pe care îi ai în jur. Cred că dacă ai noroc, poți să continui să fii neștiutor, să rămâi flămând. Satisfacția colaborării o depășește cu mult pe cea a coordonării.
Cum se integrează proiectul SeedBlink în planurile vieții tale?
Radu Georgescu: Am evoluat profesional în pachete de 10 ani: primii ani pur antreprenoriali, terminați cu achiziția RAV de către Microsoft. Apoi 10 ani de Board Directorship într-un grup de companii construite de noi, terminate cu achiziția Avangate de către Francisco Partners. Apoi a urmat natural partea de investitor VC. Dar avea prea mult costum această postură. SeedBlink este în mod foarte interesant exact ce îmi trebuie: Investiții, Strategie, Comunitate, Antreprenoriat pur. Este VC fără să fie VC, este doar partea frumoasă a VC-ului combinată cu partea extraordinară a antreprenoriatului.
Andrei Dudoiu: Experiențele, principiile și resursele pe care le-am acumulat în primii 45 de ani de viață le pot capitaliza și multiplica în acest proiect de maturitate și de construcție de ecosistem, local și regional, alături de oameni cu care mă simt bine și de la care am ce învăța.
Carmen Sebe: Din câte îmi dau seama, destul de firesc. Nu aș putea zice că am urmat un plan în viață, dar lucrurile au o ordine a lor. Am adunat multă experiență într-un domeniu de vârf, cum este cel tehnologic, de fiecare dată fiind implicată în proiecte care deschideau o piață nouă. Am crescut cu aceste proiecte..și cu domeniul, trecând prin nenumărate crize de tot felul, din fericire, și prin succese memorabile. Îmi place să o iau de la capăt, în plus, acum știu scurtăturile. Evident că o să fac alte greșeli, dar asta e frumusețea în business, să gândești soluții. Cu Seedblink am oportunitatea de a ‘da mai departe’ ceea ce cred că ar interesa antreprenorii. Știu cât m-ar fi ajutat pe mine să nu redescopăr de fiecare dată apa caldă, așa că mă străduiesc să le zic tot ceea ce îi poate ajuta să se miște mai repede să ajungă unde vor. Este benefic pentru toată lumea să avem un ecosistem funcțional și stabil.
Iulian Pădurariu: Cred că SeedBlink e cel puțin al 10-lea startup căruia îi sunt fondator sau cofondator. Cea mai frumoasă etapă pentru mine este cea de la ideație la crearea efectivă a primei schițe, a primului prototip de produs ce urmează a fi supus testului realității: e înțeles de către cei din jur? aduce valoare? poate capta valoare? poate evolua? Practic, mai multe răspunsuri afirmative cresc șansele de succes în evoluția acelei idei, a acelui startup către o afacere autentică și totodată îmi dau curaj să trec la următorul proces de ideație și de prototipare.
Ionuț Pătrăhău: Anii tinereții mi-au adus în dar un proiect foarte drag, numit Banca Transilvania. A fost atât de intens, încât în 2008 am fost convins că nu voi putea repeta acea experiență. Au urmat ani grei, fie cu proiecte nesemnificative, fie cu proiecte frumoase dar extrem de ușoare, nesolicitante. SeedBlink a venit ca o nouă viață. Am simțit că m-am născut din nou, între oameni minunați, la momentul oportun, plin de energia acumulată în ultimii ani. Dacă credeți că trăim o singură viață, vă înșelați: eu o trăiesc pe a doua și nu credeam că poate fi atât de frumoasă.
Cum vezi evoluția de la private equity, la venture capital și crowdfunding? Există o tendință?
Radu Georgescu: Bursele tradiționale ca model de a permite oamenilor să investească cred că sunt mult prea focalizate pe companii mari. Prea mari. Și pe investitori mari. Prea mari. Startup-urile și investitorii mai normali au nevoie de altceva. De crowdfunding.
Andrei Dudoiu: Ca pe o tranziție de la totalitarism la democrație. Lăsând gluma evidentă la o parte, fiecare dintre aceste componente are un rol foarte important în ecosistem dar crowdfundingul rezonează mai mult cu modelul în care cred și cu tendințele de shared economy.
Carmen Sebe: Dacă întrebarea se referă la aspectele macro, toate au rolul lor. Până la urmă, un startup care ia acum bani într-o campanie de crowdfunding, peste 2 ani va ridica bani de la un VC și peste încă 5 se va vinde la un PE care să îl ducă mai departe. E un drum…Nu știu dacă este o tendință, lumea se tot omoară să vadă tendințe în finanțare, de genul: ‘VC-urile nu mai bagă bani în una sau alta’, sau: ‘Companiile de VC trebuie să își schimbe modelul de business, modelul de ‘share economy’ se aplică până la urmă și aici”. Realitatea este că un startup ca să crească, mai ales să crească repede, are nevoie de finanțare. Și o să ia banii de unde poate mai repede și în condiții mai bune. Fie că prin crowdfunding, fie VC, fie o combinație.
Iulian Pădurariu: În opinia mea acestea sunt mai degrabă specii diferite care ar trebui să coabiteze și să se potențeze unele pe altele. Probabil că inovația disruptivă nu va putea fi niciodată finanțată exclusiv din equity crowdfunding, e nevoie de masivitatea și de focusul industrial al unor VC-uri. Pe de altă parte însă, equity crowdfunding poate accelera procesele de învățare prin încercare și eroare și de rafinare a comportamentului antreprenorial de tip startup. Pe termen lung, această rafinare duce inevitabil la accelerarea inovației în ecosistem, iar tendința pe care o văd eu aici e mai degrabă spre crearea unor procese de deschidere, de colaborare între diferitele tipuri de finanțare, mult mai constructive decât abordarea de joc cu sumă nulă.
Ionuț Pătrăhău: În viața precedentă am trăit experiența piețelor tradiționale și am fost convins că faza următoare va fi numai o adaptare a acesteia. Se pare că m-am înșelat. Trăim acum într-o tranziție către ceva total diferit. Tranziția se numește democratizare. Nu mai lăsăm totul în mâna celor care erau obișnuiți să decidă pentru noi. Facem ce credem pentru că putem și eficientizăm tot procesul cât mai mult. Am început să considerăm din ce în ce mai multe decizii ca fiind personale. Nu știu care va fi noua realitate dar știu că într-o lume digitală reușim să facem ce nu am crezut vreodată că este posibil.
Există un portofoliu ideal de investiții? Care ar fi acela?
Radu Georgescu: Modelarea unui portofoliu este ceva extrem de personal, ține de apetitul de risc al fiecăruia dintre noi. Dar cel mai important este să știi să te uiți la portofoliul tău. Să știi să analizezi fiecare investiție și portofoliul în ansamblul său. Asta îmi place mie la SeedBlink – că ajută investitorii să investească, să își gestioneze portofoliul, și să lichideze. Ajutor logistic, de educație, de informație.
Andrei Dudoiu: Un portofoliu dispersat, dar investițiile în startups neapărat conectate cu fondatori în a căror viziune, și mai ales valori, crezi.
Carmen Sebe: Cred că în investiții se potrivește zicala: “nu e frumos ce e frumos, e frumos ce îmi place mie”. Depinde deci cum îți definești idealul. Cei mai mulți îl definesc, la nivel de investiții, în câți bani fac și în cât timp. Investițiile în startups, în acțiuni cu lichiditate redusă sau chiar zero, sunt riscante. Cu șanse mari de a pierde toți banii investiți. E o realitate pe care nu încetez o subliniez. Trebuie să ai și o altă motivație decât profitul și într-adevăr să îți faci un portofoliu diversificat. Idealul, de fapt, este să îți stabilești o sumă maximă de bani pe care vrei să o investești și apoi să investești dacă poți în mai multe companii, după ce le studiezi bine.
Iulian Pădurariu: Nu. Eu cred că există doar plăcerea de a investi. Plăcerea de a sprijini un vis. Mai departe, fiecare individ își împachetează această plăcere în tot felul de raționamente și de estimări. Portofoliul ideal începe cu prima investiție. Ea nu are mărime, nu e mică, nu e mare, nu are randament, nu are maturitate, nu are garanții. În schimb, ea poate fi primul pas spre un nou mod de gândire antreprenorială.
Ionuț Pătrăhău: M-am priceput mereu la sfaturi dar nu le-am și aplicat. Asta pentru că mereu am avut mai mult datorii decât disponibilități. Portofoliul ideal îl văd compus din lucrurile care ne plac și din cele la care ne pricepem. De asemenea, l-aș contura în funcție de timpul și energia de care dispun pentru a fi conectat la piețele în care investesc. L-aș diversifica cât mai mult, dar aș pune o pondere mai mare pe lucrurile care îmi sunt aproape, pe cele în care pot avea cea mai multă încredere.
Care este modelul tău de implicare în business? Concentrare sau diversificare?
Radu Georgescu: Cred că este foarte bine să faci ce știi, ce îți place. Și să lași/ajuți/încurajezi pe toată lumea din jur să facă ce știe, ce îi place. Eu descopăr în fiecare zi că îmi place ce fac și îmi place să descopăr în fiecare zi câte ceva. Îmi place să construiesc frameworks și abstractizări, apoi să particip la aducerea lor în viața reală. Mare satisfacție când funcționează! Foarte interesant și util când nu funcționează.
Andrei Dudoiu: Focus 80%. Iar 20% colateral, dar în proiecte care te ajută să completezi cu sinergii și knowledge proiectul din focus.
Carmen Sebe: Pe loc nu am stat. Am trecut de la un business la altul, de la startup la corporate și de la corporate la VC ca să mă întorc la startup, în domenii diferite: security, payments, financing, dar totuși în tehnologie. Aș zice deci că la mijloc. M-am concentrat pe zona tehnologică, am învățat tot timpul lucruri noi, ieșind din zona de confort. Cred că dacă nu te reinventezi periodic, cu toate neplăcerile de rigoare, căci evident ai parte și de eșecuri, te plafonezi. Te plafonezi atât profesional cât și social, căci ai tendința de a rămâne în bula ta. Am căutat tot timpul oportunități noi care să mă intereseze, este adevărat că toate au avut un numitor comun: domeniul IT.
Iulian Pădurariu: Experimentare. Istoria ne arată mereu importanța cuvântului “și” pus între cele două cuvinte. În toate business-urile trebuie să existe un echilibru între optimizarea proceselor curente destinate clienților curenți, expansiunea marginală spre piețe adiacente și o zonă transformațională în care experimentarea e cea care te va ține în viață și mâine.
Ionuț Pătrăhău: M-am apucat de finance pentru ca asta am moștenit de la tata. Nu am fost bun la cifre, dar am fost rezonabil la lucrul cu echipe de specialiști și am muncit zi și noapte când a fost cazul pentru a da un exemplu personal. Apoi m-am îndrăgostit de medicină, care de la distanță este seducătoare, dar când m-am apropiat, seducția s-a transformat în frustrare. Dacă nu ești dintotdeauna parte din lumea medicilor, este extrem de greu să îi înțelegi și este și mai greu să îi convingi că ai dreptate. După experiența medicală, am devenit din nou unde m-am simțit mereu ca un pește în apă și chiar dacă domeniul este diferit, este o zonă de suprapunere care îmi oferă satisfacții. Dacă ar fi să sfătuiesc pe cineva: habar nu am cum e mai bine, dar pe mine m-a făcut fericit să încerc o grămadă și să mă întorc într-un final înapoi.
