Guvernul României a emis un punct de vedere cu privire la proiectul de lege privind introducerea sistemelor moderne de plată, potrivit căruia extinderea obligației de a pune la dispoziția cumpărătorilor posibilitatea de plăti cu cardul și pentru operatorii care desfășoară activități de comerț cu ridicata, precum și a celor care desfășoară activități de prestări servicii este justificată.

Astfel, Executivul consideră injust ca un comerciant cu amănuntul a cărui cifră de afaceri se situează peste plafonul stabilit de lege (10.000 de euro) să fie obligat să pună la dispoziția clienților POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata să nu aibă această obligație. Proiectul de lege se va discuta marți, 15 mai 2018, în Comisia pentru Buget a Camerei Deputaților.

Oficialii Mastercard, unul dintre cei mai mari furnizori de carduri de debit și operatori de plăți electronice din lume, susțin că extinderea legii cash-back înseamnă, automat, promovarea plăților electronice și, implicit, reducerea economiei subterane, în contextul în care plățile în numerar sunt invers proporționale cu dimensiunea economiei gri, nefiscalizate.

În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului „Impactul plăților electronice asupra economiei”, realizat de Mastercard alături de PwC.

O aplicație îți dă acces gratuit la specialiști ca să ieși din burnout

Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, și la jumătate față de media din Europa Centrală și de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată același studiu.

În ceea ce privește numărul total de carduri de pe piață, reprezentanții Mastercard declarau recent că numărul acestora a crescut în decembrie 2017 față de decembrie 2016 cu 6,5% pe tot sistemul. BNR a cooptat 16.4 milioane de carduri în 2017, față de 15.9 milioane în 2016. În plus, Johan Lindstrom, directorul de plăți digitale la Mastercard a declarat într-un interviu pentru start-up.ro că viitorul este contactless.

România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, față de 28,4%, cât avea în 2013 – și unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată. Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE.

La nivelul anului 2015, România a colectat doar 63% din potenţialul de TVA datorat la buget. Este nevoie de consolidarea eforturilor recente ale autorităților pentru a ridica gradul de colectare al TVA la nivelul mediei UE, de 86%.

Elevii români, cei mai buni din lume la utilizarea Microsoft Office

8 din 10 români cred că plățile electronice pot combate economia subterană, iar 4 din 5 respondenți își doresc să plătească mai des cu cardul, ca soluție de a combate economia subterană. Jumătate dintre aceștia cred că ar trebui introdusă obligația de a deține un terminal POS pentru comercianți, potrivit studiului „Percepția asupra economiei gri în România”, realizat de Ipsos la comanda Mastercard.

Prin extinderea obligației de a pune la dispoziția clienților serviciul de plată cu cardul, numărul agenților economici care oferă acest serviciu ar crește de la 69.842 la 138.134. Veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.

Reprezentanții Mastercard precizează faptul că nu susțin creșterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianților ce trebuie să permită plata cu cardul. Date ale Institutului Național de Statistică și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 56% dintre firmele ce intră sub incidența legii se regăsesc în mediul rural. Doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an. Restul comercianților, circa 73%, se regăsesc în plaja cifrelor de afaceri anuale de sub 50.000 euro.