Investitorii TechAngels: nu prețul este diferențiator. Ar trebui să-ți dorești să vinzi mai scump, nu mai ieftin

Marius Istrate, președinte TechAngels, și Mălin Ștefănescu, vice-președinte TechAngels, mai menționează că există o condiție absolut primordială înainte de lansarea oricărui produs sau serviciu nou: ca fondatorul să cerceteze foarte bine piața pe care o vizează.

În cadrul unui interviu pe care l-am realizat în prima parte a luni aprilie cu cei doi reprezentanți ai TechAngels, aceștia au comentat asupra faptului că există un număr semnificativ de fondatori care lucrează luni întregi fără să aibă o imagine clară despre competiție, ignorând soluții deja existente.

În viziunea celor doi investitori, pentru a construi startup-uri de succes este important ca fondatorii să se concentreze nu doar pe scrierea planurilor de afaceri, ci și pe dezvoltarea competențelor de afaceri și a unei rețele de contacte utile, aici intrând în scenă și investitorii privați și întreg networkul lor de contacte și cunoștințe ce se pot dovedi extrem de valoroase pentru fondatorii care vor să se perfecționeze.

Un alt punct esențial menționat de Mălin Ștefănescu și Marius Istrate în cadrul discuției noastre privind ecosistemul local de startup-uri este că diferențiatorul pe care un fondator de startup trebuie să-l aducă aducă în prim-plan când vorbește despre business-ul său nu trebuie să fie prețul cel mai mic.

Cum arată ecosistemul de startups din Republica Moldova

Diferențiatorii autentici sunt calitatea, inovația și eficiența soluției propuse. Atât Marius și Mălin apreciază startup-urile care pornesc nu de la preț, ci de la valoarea adăugată reală, capabile să justifice un preț mai mare.

11 concluzii despre ecosistemul românesc de startups de reținut

1. Cybersecurity, AI, sănătate digitală și gaming sunt trenduri tehnologice rezistente la crize.
2. Există o nevoie strategică pentru dezvoltarea autonomiei tehnologice europene: Dependența de SUA în tehnologii critice trebuie redusă, iar Europa – implicit și România – trebuie să sprijine domenii strategice precum cybersecurity și inteligența artificială.
3. Nerespectarea cercetării riguroase este o problemă majoră pentru fondatorii români: Lipsa unui research amănunțit și necunoașterea pieței și competiției reduc dramatic șansele de succes ale startup-urilor și conduc la risipă de timp și resurse.
4. Contextul investițional actual este definit de incertitudine și prudență, dar oportunitățile există în domeniile reziliente: Deși piața este volatilă și temerile sunt legitime, există domenii și trenduri care oferă perspective clare de creștere și care atrag capital.
5. Investitorii privați au un rol de mentorat și sprijin extins, pe lângă finanțare: Pentru startup-uri, implicarea angelilor este un avantaj strategic majore, contribuind la creșterea și dezvoltarea durabilă a companiei, prin know-how și rețele.
6. Pentru a atrage investiții, fondatorii trebuie să fie foarte bine pregătiți și să își dovedească competența: Așteptările investitorilor includ nu doar informații despre ce se va întâmpla cu banii lor, ci vor să vadă și capacitatea de a conduce o echipă, de a înțelege piața și de a comunica eficient. Aceasta este o condiție esențială pentru finanțare.
7. Inovația trebuie să fie bazată pe învățare din piață și pe adaptare, nu pe naivitate sau lipsă de informare: Un produs sau serviciu de succes nu înseamnă inventarea de la zero, ci adaptarea și îmbunătățirea celor existente, cu diferențiatori reali și sustenabili.
8. Multinaționalele și colaborarea cu acestea sunt fundamentale pentru dezvoltarea startup-urilor românești și europene: Este vital să păstrăm atractivitatea României pentru marile companii, deoarece acestea contribuie decisiv la crearea unui ecosistem educațional, profesional și tehnologic solid.
9. Noua generație de fondatori aduce avantajul digitalizării din naștere, dar îi lipsește adesea răbdarea și experiența acumulată: Implicarea în domenii complexe și aprofundarea cunoștințelor rămâne o provocare, ce trebuie să fie gestionată cu răbdare și perseverență.
10. Viitorul ecosistemului de startup-uri românești depinde de colaborarea strânsă între angel investors, fondatori și autorități: Sprijinul guvernamental și al instituțiilor ar trebui să se orienteze către susținerea angel investors, ca factor de selecție și mentorat valoros.
11. Ecosistemul românesc și regional nu trebuie privit izolat, ci integrat în context european și global.

Perspective pe larg din discuția cu investitorii TechAngels

• Trenduri tehnologice perene în ciuda incertitudinilor – Sectoarele de securitate cibernetică, inteligență artificială, gestionare a identității și gaming au dovedit o reziliență remarcabilă, atrăgând investiții constante și generând oportunități importante, indiferent de contextul economic global. Acest lucru este legat și de faptul că aceste domenii răspund unor nevoi critice și în continuă creștere, atât în sectorul public, cât și privat.
• Cercetarea de piață și cunoașterea concurenței drept factori critici – O problemă identificată frecvent este lipsa unui studiu aprofundat al competiției actuale de către fondatori. Investitorii semnalează că mulți fondatori muncesc luni de zile pe idei deja abordate de competitori mai avansați fără a urmări ceea ce se întâmplă în piață, ce fac competitorii. Într-un mediu tehnologic modern, cu acces facil la modele AI și alte instrumente de analiză, cercetarea riguroasă devine o condiție de bază pentru succes și diferențiere reală pe piață.
• Echipa și abilitățile interpersonale sunt pilonii esențiali pentru creșterea startup-ului – Investitorii nu investesc doar în idei sau tehnologii, ci mai ales în oamenii din spatele proiectelor. Capacitatea echipei de a lucra sinergic, flexibilitatea, abilitatea de a pivota și de a învăța rapid din piață sunt criterii decisive. De asemenea, fondatorii trebuie să poată inspira echipa și partenerii, precum și să comunice eficient, construind relații de încredere cu investitorii și partenerii.
• Rolul angel investors ca parteneri activi – Angel investors nu sunt doar surse de capital, ci parteneri care oferă și expertiză, mentorat și conexiuni. Investițiile lor sunt adesea caracterizate prin implicare personală și orientare spre crearea ecosistemului, sprijinind startup-urile încă din stadii incipiente, când riscurile sunt foarte ridicate.
• Nevoie de integrare mai bună între academic și antreprenoriat – Cei doi interlocutori au evidențiat o disociere între ceea ce se preda în universități și ce are nevoie mediul de startup. Pentru a ridica nivelul de inovare, este necesară o colaborare intensificată între mediul academic, centrele de cercetare și antreprenori, astfel încât să existe transfer real de cunoștințe, resurse și tehnologie.
• Valorificarea oportunităților într-un mediu economic volatil – Incertitudinea pieței, influențată de factori politici și economici locali, dar și de evoluții internaționale, face dificilă investiția în startup-uri cu risc ridicat. Totuși, în ciuda volatilității, există oportunități care trebuie căutate strategic, iar mentalitatea fondatorilor și investitorilor trebuie să fie axată pe perseverență, documentare excelentă și adaptare continuă.
• Necesitatea unei mentalități bazate pe ambiție și a susținerii campionilor locali – Pentru ca România și Europa să devină competitivi, este nevoie să se sprijine dezvoltarea campionilor, adică a startup-urilor și companiilor tehnologice cu potențial global. Aceasta implică o schimbare de paradigmă, atât instituțională, cât și culturală, pentru a încuraja curajul, asumarea riscurilor și susținerea talentelor promițătoare.
• Multinaționalele ca vectori ai cunoașterii și instruirii – Prezența companiilor internaționale în România constituie o platformă strategică pentru dezvoltarea competențelor tehnice și de business ale angajaților locali. Acest proces transferă cunoștințe și creează o bază solidă pentru inovație viitoare, facilitând emergența unor startup-uri capabile să concureze pe plan global. Astfel, menținerea unor condiții atractive pentru investiții devine esențială.