Irina Achim
Vlad AndriescuIoana Ciocan este femeia care a pus România pe harta culturală a lumii și a făcut Bucureștiul o destinație importantă pe circuitul internațional al artei.
Este general manager Art Safari din 2014, fenomenul care a reușit să aducă arta mai aproape de peste 450.000 de oameni, să pună neconvenționalul în galerii și să aducă artiști internaționali sub privirile românilor.
Art Safari este gazda unor expoziții temporare, care a găzduit și a prezentat creații de la Victor and Albert din Londra, de la LOUIS VUITTON FONDATION din Paris și expoziții PICASSO și DALÍ în premieră pentru țara noastră.
Mai mult, Ioana a făcut tot posibilul ca arta să circule și ca artiștii români să ajungă în muzee din întreaga lume.
Ioana a trăit înconjurată de artă, respiră și mănâncă artă, iar noi vorbim cu ea despre importanța de a avea acces la muzee cât mai primitoare și care e puterea vindecătoare a artei atunci când orașul și viața de zi cu zi pun aglomerează mintea oamenilor.
De la 4 ani pe un drum al artei
Ioana a crescut înconjurată de artă, și primul ei contact cu această lume a fost când nu avea nici 4 ani, și la un curs de desen la care o înscrisese mama ei, a simți apropierea de pensule. De aici, traseul ei a fost unul destul de clasic,
”Am rămas într-o dragoste constantă cu arta și am avut un parcurs, nu știu, poate plictisitor pentru unii, dar pentru mine a fost totul foarte clar. De la 3 ani am făcut artă, m-am mutat de la Muzeul Colecțiilor la cursurile de artă pentru Șoimii Patriei în 88. După cursurile acelea, în clasa a 5-a am intrat la Tonitza. Nici nu s-a pus problema să mă duc la altă școală. Apoi, în clasa a 12-a am dat la Universitatea de Artă. Nici acolo n-a fost o surpriză pentru nimeni.”
Dacă drumul Ioanei prin artă a fost unul oarecum clasic, ce a reușit să creeze rupe barierele tradiționalului, lucru pe care-l conștientizează și pe care-l spune cu mândrie acum:
”Să știi că sunt conștientă că Art Safari a a contribuit la această schimbare și o zic așa bătrânește. Până acum nu vorbeam despre asta, dar acum aș vrea să zic că, da, Art Safari a a produs o schimbare la nivelul Bucureștiului, la nivelul României și la nivelul zonei. Tocmai m-am întors din Statele Unite, unde am fost plecată cu una dintre cele mai importante burse din lume pe care am primit-o pentru impactul pe care Art Safari l-a avut în Europa Centrală și de Est și mă bucur că au venit americanii să-mi zică da, ai făcut o diferență, o atitudine foarte americană. Să recunoaștem ce a făcut cel din fața ta și dacă a făcut ceva bine, cum ar fi că am crescut această generație de iubitori de artă.”
Iar succesul Art Safari nu a venit deloc peste noapte. În acești 10 ani, Ioana s-a luptat cu birocrația, mentalitatea și barierele culturale. Un caz celebru este și parteneriatul cu Victoria & Albert Museum din Londra, unde s-a luptat pentru finalizarea colaborării timp de 7 ani.
”Pur și simplu nu mă las doborâtă de un prim NU, cred că este o chestiune legată strict de educație. Așa am fost crescută. Cred că mama mea a contribuit la această determinare. De altfel, mama este persoana care îmi și zice că nu sunt cea mai frumoasă, chiar dacă sunt fata ei, că nu sunt cea mai deșteaptă. Nu există nu există, numai nu pot. Toate lucrurile pe care le-am auzit când eram mică au avut un impact categoric asupra mea. Și dacă un muzeu zice că nu ne împrumută ceva, încerc să descopăr care sunt motivele. Că nu pot să zic că nu ți le dăm, că nu vrem, că nu ne place de tine Ioana Ciocan că ai nasul mare, trebuie să existe un motiv.”
Determinarea cu care face lucrurile nu lasă loc de oboseală, ci doar de următorul proiect și de următoarea provocare. Iar asta se vede și în generația de viitori manageri culturali care crește în cercurile Art Safari, pentru că acesta funcționează ca un program de mentorat pentru colegii Ioanei.
Arta creează empatie
Din contactul Ioanei cu lumea artistică, a fost un adevărat sol de pace și vești bune în podcastul nostru:
”Am niște vești foarte bune și foarte proaspete pe care le-am aflat de la profesorul Aron Levi de la Universitatea din Philadelphia, un istoric de artă care a curatoriat pavilionul Statelor Unite la Bienala de la Veneția de arhitectură.
Teoria lui, care deja e destul de veche, zice foarte clar și demonstrează că studenții de la medicină din primul an care fac cursurile de istoria artei cu el, un subiect care aparent n-are niciun fel de legătură cu medicina, devin practicieni mai buni pentru că se uită altfel la pacientul din fața lor, observă anumite detalii pe care ochiul unui student care n-a trecut prin cursul de istorie altei nu îl vede. Sunt mult mai empatici și o atenție deosebită familiei aparținătorului bolnavului.”
Arta este vindecătoare, a simțit-o Ioana și la conferințele de artă, dar și într-un moment dificil din viața ei: ”în momentul în care am aflat că a murit tatăl meu, eu m-am îmbrăcat și m-am dus la Muzeu Colecțiilor, mi-am cumpărat bilet de la intrare și m-am dus andro la muzeu. E foarte ciudat că eu mă simt cel mai bine în muzeu, dar consider că mi-a făcut bine să fiu acolo înconjurată de toate lucrările.”
Datele de la Art Safari i-au arătat Ioanei că mediciniștii sunt vizitatorii lor numărul unu, urmați de studenții de la Politehnică, cumva universitățile care creează și unele dintre cele mai solicitante meserii și, implicit, oamenii care au nevoie de un tratament prin artă.
Antreprenoriatul cultural este într-o restructurare de paradigmă și în peisajul local, domeniu care nu mai depinde strict de fonduri de la stat și devine un produs unde povestea creează comunități și interes comercial.
Iar asta vedem și prin succesul unui proiect cum este și Art Safari, care anul acesta împlinește 10 ani de când contribuie la noua paradigmă a artei.
Proiectul „Antreprenori” este susținut de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.
