Dacă pe vremuri puteam pune pozele într-un album și să le lăsăm moștenire, astăzi lucrurile acestea sunt dificile. Deși creăm mai multe informații ca niciodată, acestea par a valora individual din ce în ce mai puțin.

3,7 miliarde de oameni folosesc internetul, iar numărul crește. În fiecare zi urmărim peste 4 milioane de video-uri pe YouTube și 456.000 de tweet-uri sunt scrise zi de zi. Publicăm peste 100.000 de imagini pe Instagram zi de zi. Numerele cresc. Toate acestea sunt istoria noastră. Dincolo de aspectele geopolitice, istoria personală devine mai greu de administrat. Ce vei face la final de viață cu mii de postări pe Facebook?

Să digitalizăm istoria va fi mai greu decât ne imaginăm

Suntem atât de aglomerați de date încât în momentul când Twitter a oferit arhiva sa Bibliotecii Congresului American, bazele de date au fost blocate. Pentru a face o căutare în arhiva dintre 2006 și 2010 sistemul are nevoie de 24 de ore. Așadar, vom avea nevoie de capacități tehnice extraordinare pentru a rezista numărului de date create.

Conform studiilor, cei care se ocupă de istorie sau arhivarea acesteia au încercat în ultimii 40 de ani să aranjeze și ceea ce s-a creat pe internet. Însă ultimii ani i-au pus în imposibilitate. De asemenea, în viitor poate ai avea datele de la Facebook păstrate, dar nu vei mai avea Facebook în forma sa. Sau deloc. Își mai amintește cineva cum arăta Facebook acum 5 ani?

„Algoritmii nu sunt artefacte, ci o colecție de practici umane care interacționează între ele”, se arată într-un articol din „The Atlantic”. Așadar, algoritmul de astăzi va deveni reprezentarea societății noastre pentru cei de peste 100 de ani. Așadar, la facultatea de istorie va fi nevoie de construirea de specialiști care să curatorieze memoria fiecăruia dintre noi pentru a păstra un element esențial despre noi.

Dacă Francis Fukuyama vorbea de „sfârșitul istoriei” în anii 90, specialiștii în internet vorbesc despre faptul că digitalizarea aduce finalul acesteia, de fapt. Biblioteca din Alexandria a luat foc în antichitate, dar biblioteca noastră modernă și digitală poate fi ștearsă cu un singur click.

Curatorul de memorie, un job al viitorului

Conform Cognizant, o companie de tehnologie, curator de memorie se află în categoria celor 21 de joburi de viitor. Aceștia se vor ocupa cu aranjarea memoriei personale create de-a lungul timpului.

Startup-ul românesc Eterni.me a dezvoltat o asemenea soluție prin care puteai, în timpul vieții, să încarci diferite elemente ale vieții tale într-un sistem digital. Ulterior, aceștia le combinau pentru a crea o inteligență artificială care va încerca să te replice cât mai fidel posibil.

Acest job al viitorului va fi cu atât mai important cu cât în viitor memoria noastră se va transforma. Atenția distributivă pe care o avem astăzi va lăsa urme. Memoria noastră va scădea. Puțini mai pot astăzi să memoreze mecanic ca atunci când eram la școală. Cercetătorii spun că internetul ar putea duce la minimizarea capacității memoriei pure a oamenilor.

Conform universității din Sydney, Australia, suntem bombardați cu un flux continuu de notificări și alerte care nu ne lasă să fim concentrați. Nevoia din ce în ce mai mică de a memora lucruri, având informațiile disponibile pe internet, va duce la crearea nevoii de specialiști care să se ocupe cu stocarea și înțelegerea memoriei omenirii, dar și a memoriei personale.

Eterni.me, românii care au încercat să-ți aducă nemurirea

Eterni.me a fost un startup fondat de românul Marius Ursache ce voia să facă un geamăn digital al nostru, din informațiile pe care le lăsăm pe internet de-a lungul vieții. Proiectul a fost unul foarte interesant și a trecut prin trei variante, dar după 4 ani, Marius a decis că e momentul să închidă startup-ul, iar acum se concentrează pe Metabeta, un alt produs digital. De ce nu a mers Eterni.me? Nu din cauza tehnologiei. Ci pentru că oamenii nu erau încă dispuși să acorde timp unui subiect atât de sensibil. În rubrica de Interviu din „Jobs of the Future”, am vorbit cu Marius despre traseul și motivațiile Eterni.me.

„Eterni.me încerca să facă o versiune eternă a noastră. Mai specific, totul a plecat de la o problemă că mi-am dat seama că e un fenomen ciudat. În momentul în care murim, lucrurile despre noi sunt foarte, foarte puține, chiar dacă avem o prezență pe social media, în mediul digital, un digital footprint, ăsta e complet dezorganizat”, a spus Marius Ursache.

El menționează de cercetătorul în neuroștiințe, David Eagleman, care spunea că murim de trei ori.

„Prima dată când nu mai putem să avem grijă de noi, a doua oară când suntem puși în sicriu și îngropați și a treia oară când numele nostru e rostit pentru ultima oară”

Marius a dorit să păstreze mai mult decât poze cu pisici sau mâncare pe Instagram.

„Și ideea e că am vrut să colecționăm digital footprint-ul pe care-l creează cineva pe parcursul vieții și să încercăm să construim un fel de geamăn digital, un avatar care să arate ca persoana respectivă, să aibă o parte dintre amintirile persoanei respective, astfel încât după ce dispare să rămână ceva din persoana respectivă dincolo de un feed de Facebook sau un calculator parolat”, a spus Ursache.

„Noi am lucrat 4 ani la proiect până când am renunțat la el acum doi ani și am avut trei versiuni. Prima versiune a fost o variantă în care încercam să facem o autobiografie video a unei persoane. Aveam o listă de întrebări autobiografice, legate între ele contextual, răspundeai la una îți punea altă întrebare legată cumva. Și am lansat în 2015 prima variantă. Am avut vreo 30 de utilizatori inițial. Și ne-am dat seama de un lucru”, explică el.

Problema a fost că toată lumea spunea că e o idee fenomenală, extraordinară, întrebările erau interesante și emoționale și te făceau să te simți bine.

„De exemplu, prima întrebare era "Care este primul lucru pe care ți-l aduci minte, prima ta amintire?". Pentru că teoretic atunci începi să exiști dintr-o perspectivă”, explică Ursache.

„Lumea înregistra un video-două, după care spunea "ok, e important, voi face asta în weekend, am nevoie de timp". Venea weekend-ul, Netflix, Facebook, alte ocupații, prieteni, nu, nu. E important, trebuie să stăm să ne gândim”, mai spune antreprenorul.

A doua variantă a fost una de tip text, ca un chatbot și au avut mai mult succes, iar a treia variantă a fost o aplicație mobilă care se conecta la telefon, la localizare, Facebook, calendar, senzori de mișcare, dispozitive de fitness.

„Îți genera o biografie automat și tu trebuia doar să validezi lucrurile acestea, să adaugi contextul, plus că aveam acest chatbot care te întreba "A, l-ai adăugat pe Vlad ca prieten pe Facebook. Ce poți să-mi spui despre el?", Sau "Am văzut că ai fost acolo, ce s-a întâmplat, ce ai făcut acolo?", explică Ursache.

Cu toate acestea, încercările, deși curajoase, au ajuns la un final pentru că nu au reușit să creeze un comportament de consum al oamenilor. Și au spus stop.

Digitalizarea amintirilor nu e o problemă de tehnologie

Marius spune că a învățat în acei patru ani că nu e vorba de o problemă de tehnologie. Inteligența artificială, machine learning, procesarea limbajului. Acestea sunt lucruri ce pot ajuta, dar nu încurcă. Nu sunt SF. Problema era de comportament uman.

„Și aici a fost cred că lucrul pe care l-am înțeles destul de târziu, că fiind un subiect foarte, foarte sensibil e o diferență foarte mare între comportament și ceea ce lumea crede despre acest subiect”, spune Marius Ursache.

„Ia o persoană care nu mai e printre noi, cât de des stai să te uiți la acel album foto? Sau chiar dacă ai avea o biografie, evenimentele de top din viața persoanei respective, nu faci lucrul ăsta. Cât de des, pentru tine acum, stai și scrii într-un jurnal? Foarte puține persoane fac lucrul ăsta pentru că e un efort cognitiv destul de puternic, nu e o situație foarte confortabilă, mai ales dacă vrei să o faci foarte frecvent și atunci lumea preferă să spună "da, e important, dar mâine". Facem mâine”, mai spune antreprenorul din Iași.

Pe lista de așteptare pentru Eterni.me erau 45.000 de persoane, dar Eterni.me nu a mai fost lansat, pentru că și-au dat seama că le va fi imposibil să creeze un comportament uman care să fie viabil pentru monetizarea și continuitatea aplicației.

De asemenea, Marius nu crede că e vorba de o problemă de intimitate online.

„Câți oameni folosesc Gmail, Facebook și toate celelalte platforme online, Chrome ca browser? Din nou, 20% dintre oameni susțin că sunt foarte îngrijorați de partea de privacy, dar în continuare, exceptând niște fanatici folosesc în continuare produsele astea”, spune Marius Ursache.