Prin raportul „Transforming Food Systems with Farmers”, legislatorii UE își propun să ajute fermierii din regiune să facă tranziția către o agricultură mai curată.

În același timp, World Economic Forum scrie că, la nivel european, agricultura este responsabilă pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar dacă fermierii din regiune ar fi încurajați să adopte practici sustenabile de agricultură, Uniunea Europeană și-ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 6% și ar putea restaura integritatea solului cu până la 14% din suprafețele degradate.

Ce reprezintă practicile agricole sustenabile

Conceptul de “agricultura sustenabilă” a apărut ca o nevoie firească după mulți ani de industrializare extensivă a culturilor vegetale și a zootehniei. Până de curând, fermierii apelau pe scară largă la soluții care afectau grav mediul înconjurător, cum ar fi defrișările sau utilizarea de fertilizanți poluanți, pentru a avea culturi cât mai productive.

Prin comparație, agricultura sustenabilă își propune să limiteze utilizarea soluțiilor neregenerabile, pentru a păstra solul cât mai sănătos și pentru a facilita restaurarea și protejarea ecosistemelor. Potrivit lui Felix Arion, Profesor Universitar Doctor în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca și președintele Agro Cluster Transilvania, „o dezvoltare sustenabilă pentru sectorul agro-alimentar este fundamentală. Sectorul alimentar depinde, în mod special, de sectorul agricol.”

Bogdan Chiripuci, vicepreședintele Clubului Fermierilor Români, explică faptul că „sustenabilitatea producătorului este ajutată și de oferirea unor politici publice care să îi permită competitivitatea la nivelul sectorului, astfel încât acesta să aibă siguranța că poate produce în niște condiții minimale din punct de vedere social, economic și de mediu, pe termen lung și mediu.”

„Pe de altă parte, consumatorul trebuie să aibă siguranța că ceea ce produce fermierul întrunește toate calitățile din punct de vedere nutrițional și al siguranței alimentare.” avertizează Chiripuci.

Soluții concrete

Un concept simplu pe care fermierii îl pot aplica pentru a proteja fertilitatea solurilor și pentru a preveni necesitatea pesticidelor poluante este rotația culturilor. Un exemplu în acest sens este alternarea între culturile de cereale și cele de leguminoase. Acestea din urmă contribuie la fixarea azotului în sol, ceea ce reduce nevoia de fertilizare chimică. Totodată, experții explică faptul că rotația culturilor ajută la controlul populației dăunătorilor, fără a fi nevoie de pesticide.

Introducerea insectelor benefice în sistemul agricol este o altă caracteristică a agriculturii sustenabile. Printre acestea se numără albinele sau furnicile, care pot deparazita în mod natural culturile. Acest lucru nu poate fi realizat decât dacă acestor insecte le este asigurat un ecosistem propice în care să se poată dezvolta.

După cum ne-a explicat chiar Felix Arion, există în Olanda experimente cu drone performante care pot diferenția albinele de muște, de exemplu, și care pot captura doar muște, lasând albinele să polenizeze în voie.

În alt exemplu, potrivit oamenilor de știință care au contribuit la un studiu publicat în Proceedings of Royal Society în Marea Britanie, „în general, cu o administrare corespunzătoare, furnicile pot fi foarte utile când vine vorba de controlul paraziților și creșterea productivității culturilor agricole. Unele specii au o eficiență similară sau mai mare decât cea a pesticidelor, pentru un preț mai redus.”

Un mod ingenios de a crea ecosisteme propice pentru insectele benefice și de a crește varietatea de culturi este plantarea arborilor fructiferi în rânduri alternative cu cerealele, de exemplu.

Totodată, acest lucru ajută la captarea emisiilor de carbon, un alt obiectiv important pentru planul de reziliență al Uniunii Europene. Teofil Dascălu, CEO-ul companiei românești Frizon Grup, este unul dintre fermierii români care adoptă mai multe strategii pentru captarea eficientă a emisiilor de carbon.

„Am început să lucrăm solul într-un mod prin care să nu îl mai deranjăm, am înțeles ce înseamnă agricultura conservativă, ce înseamnă să pui carbon în sol, cum să pui carbon în sol și de ce e important să îl pui acolo”, explică acesta.

Teofil a plantat, totodată, 120 de hectare de păduri, pentru a capta cât mai mult carbon, iar prin plantarea ridichilor gigantice, care nu se recoltează, CO2-ul și azotul se păstrează mai eficient în pământ.

„Fermierii încearcă să fixeze carbon în sol, încearcă să valorifice orice resursă de apă pe care o pot avea, indiferent că vorbim despre precipitații, acumulare pe versanți, bazine de retenție, sistem de irigare propriu sau la nivel de UAI (organizațiile Utilizatorilor de Apă de Irigat)”, precizează Bogdan Chiripuci.

Bogdan ne-a explicat că anul trecut a fost efectuat un studiu în zona Dobrogei care a implicat realizarea de săpături la doi metri în adâncul pământului și nu s-a detectat niciun fel de umiditate, fiind astfel vorba de o deșertificare masivă în zona respectivă.

„Atunci fermierii încep să aibă această grijă de sol, atât pentru valorificarea producțiilor actuale, cât și pentru sustenabilitatea afacerilor, dar cu atât mai mult pentru generațiile viitoare.”

Agricultura de precizie, viitorul îngrijirii sustenabile a culturilor

Agricultura de precizie este un nou mod de a practica această meserie în mod sustenabil și se bazează foarte mult pe conexiunea la internet, echipamente și software-uri specializate pentru a putea administra cât mai eficient culturile.

Unul dintre scenariile de utilizare cel mai des întâlnite pentru agricultura de precizie este monitorizarea nivelului de umiditate și de nutrienți cu ajutorul dronelor.

Totodată, folosirea îngrășămintelor organice, obținute prin compostarea resturilor vegetale și alimentare, contribuie la îmbunătățirea sănătății solului și reduce dependența de îngrășămintele chimice poluante. Dacă ne referim totuși la cantitatea de pesticide utilizată de fermierii români, Bogdan ne-a comunicat faptul că aceștia sunt mai conservatori față de producătorii europeni.

Astfel, dacă în restul Europei fermierii utilizează în jur de 2,1-2,3 kg de pesticide per hectar de teren agricol, în România, cantitatea medie este semnificativ mai mică, de 500-600 de grame per hectar. În unele state membre UE, cum este Olanda sau Germania, această cantitate poate ajunge și la 7-8 kilograme de pesticide per hectar.

De la o recoltă la alta, sistemele software înregistrează date și învață din obiceiurile agricole și din condițiile specifice fiecărei zone.

Pentru anumite specii ar putea să nu mai conteze foarte mult momentul plantării sau zonele în care se cultivă, pentru că cercetătorii fac pași repezi pentru a dezvolta soiuri ce rezistă la temperaturi extreme sau la secetă. Este important, totuși, ca fermierii să păstreze și soiuri locale pentru a crește reziliența și adaptabilitatea la schimbările climatice

Serele verticale pot fi o soluție de viitor pentru cultivarea și creșterea anumitor tipuri de plante și legume. Prima astfel de seră din România a fost inaugurată în Ploiești de Kaufland și Ultragreens, iar capacitatea ei inițială de producție era de 60 de tone pe an. Ultragreens este unul dintre principalii producători de microplante, flori comestibile și specialități culinare pentru gastronomie.

Printre produsele agricole cultivate la sera verticală din Ploiești se numără busuioc roșu și verde, coriandru și pătrunjel, iar o altă unitate din apropiere va găzdui culturi de rucola, baby spanac și salată Batavia.

Soluții energetice ecologice pentru fermele viitorului

Panourile solare sunt utile pentru alimentarea unei ferme cu energie electrică regenerabilă, fără emisii. Aceasta poate fi utilizată pentru activitățile obișnuite ale fermierului, dar și pentru alimentarea sistemelor.

Altfel, există fermieri în Franța care au reușit să dezvolte un tip de combustibil rezultat din procesarea gunoiului de grajd pentru alimentarea utilajelor agricole.

Grajdul care găzduiește vitele în ferma familiei Guerin din sudul regiunii Dordogne este în mare parte automat și are două rezervoare care sunt folosite pentru a capta metanul care provine de la deșeuri.

Apoi sunt folosite procese speciale pentru a converti materia organică într-o alternativă la motorină, numită gaz natural regenerabil pentru vehicule.

Soluții de finanțare pentru afacerile agricole de viitor

BCR este o instituție bancară ce pune accent pe factorul de sustenabilitate al afacerilor, factor important și în agricultură. Printre soluțiile de finanțare oferite de BCR se numără garantarea pentru investiții sustenabile în agricultură, care se adresează companiilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Acestea pot beneficia de Garanția FEI pentru Sustenabilitate dacă ești o companie din categoria IMM (ai maximum 249 de salariați și o cifră de afaceri de maximum 50 mil. EUR) sau întreprindere mică cu capitalizare de piață medie (ai un număr de salariați între 250 și 499 și o cifră de afaceri de maximum 100 mil. EUR).

Totodată, pentru că schimbările climatice pun presiune continuă pe sistemul agricol, care caută în permanență soluții sustenabile de protejare a culturilor, companiile pot obține investiții pentru adaptarea la condițiile climatice actuale, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin îmbunătățirea sechestrării carbonului, precum și prin promovarea energiei sustenabile:

  • Culturi tolerante la secetă/inundații conform strategiilor și/sau planurilor naționale/regionale/locale/orășenești de adaptare la schimbările climatice/ soi nou de cultură;
  • Măsuri pentru agricultura de precizie legate de adaptarea la schimbările climatice, inclusiv soluții digitale sau alte aplicații pentru monitorizarea și prognoza meteorologică și hidrologică;
  • Tehnologii de irigare sub presiune care utilizează aspersoare, picurare sau alte sisteme de picurare de înaltă eficiență;
  • Reglarea temperaturii pentru animale;

Totodată, alte soluții de finanțare oferite de BCR pentru companiile agricole sunt creditele pentru finanțarea culturilor agricole, destinate înființării recoltelor, creditele pentru finanțarea achiziționării terenurilor agricole sau granturile pentru activități agricole și industria agroalimentară. În același timp, BCR Leasing vine în ajutorul fermierilor care caută să își modernizeze echipamentele agricole și care vor să își achiziționeze, de exemplu, combine, sisteme de irigații sau echipamente performante pentru sectorul zootehnic.

Ca în orice domeniu care face tranziția către o economie sustenabilă, investițiile în acest sens pot părea copleșitoare, însă experții BCR sunt de părere că ele trebuie privite ca pe o oportunitate pe termen lung. Astfel, spun ei, fermierii pot descoperi că „investițiile inițiale sunt compensate de beneficii pe termen lung, precum randamentul crescut și costurile de întreținere reduse. Apoi, accesarea subvențiilor și a finanțărilor specifice pentru proiectele sustenabile poate reduce costurile inițiale.

De asemenea, optimizarea consumului de resurse, cum ar fi apa sau energia, contribuie la economii importante pe termen scurt și lung, iar produsele provenite din agricultura sustenabilă pot facilita accesul către mai multe piețe și pot oferi prețuri mai competitive.

„Investițiile în sustenabilitate pot face fermierii mai rezistenți la riscuri precum schimbările climatice sau fluctuațiile pieței, ajutând la economisirea de bani pe termen lung. Prin evaluarea atentă a costurilor și beneficiilor, fermierii pot face investiții inteligente în viitorul fermelor lor”, precizează Ioana Voinescu, Head of Sustainability la BCR.

Educarea fermierilor și a populației

În prezent, se desfășoară la nivel european mai multe eforturi de educare și implicare atât a fermierilor, cât și a populației, cu privire la importanța practicilor agricole sustenabile pentru oprirea schimbărilor climatice.

Philippe Birker, cofondator al startup-ului Climate Farmers, face parte dintr-un grup care a cumpărat în Portugalia un mic sat format din 12 case și câteva hectare pentru a practica agricultura regenerativă.

În momentul în care Climate Farmers a început să lucreze cu muncitorii din domeniul agricol, în Europa existau circa 100 de fermieri sustenabili, iar în prezent, spune Philippe, sunt aproximativ 10.000, însă nu suficienți pentru a ține pasul cu cei 10.5 milioane de fermieri la nivel general. Conform datelor, agricultura regenerativă poate prinde aripi dacă cel puțin 10% din terenurile arabile ale Europei ar fi lucrate într-un mod durabil.

În țară, Clubul Fermierilor Români desfășoară, de asemenea, activități de educare a agricultorilor români prin care aceștia pot înțelege agricultura modernă nu doar dintr-o perspectivă tehnică, ci și a dezvoltării personale și profesionale. Aceste cursuri se desfășoară pe perioada iernii, atunci când activitatea la ferme este mai redusă, iar fermierii pot acumula mai ușor cunoștințele care să îi ajute în sezoanele viitoare.

Cu toate acestea, chiar și în Vest, educația este în continuare necesară. Elveția ar fi putut deveni în 2022 prima țară din lume care să interzică agricultura industrializată. Totuși, majoritatea cetățenilor elvețieni care au mers la vot s-au opus acestei propuneri, astfel că ea a fost respinsă.

Domeniul zootehniei nu este lipsit, și el, de provocările proprii de sustenabilitate. Există, totuși, moduri prin care ne putem asigura că animalele duc o viață mai bună la ferme, iar inteligența artificială ne poate ajuta în acest sens. Președintele Agro Cluster Transilvania ne-a explicat că există tehnologii bazate pe AI care permit monitorizarea stării de sănătate a animalelor și pot semnala cazurile în care pot apărea boli, astfel încât proprietarii să acționeze cât mai rapid pentru a le vindeca.

„Protejarea mediului și sporirea productivității sunt două concepte care se bat cap în cap și care intră în contradicție, pentru că dacă vrei să produci intensiv și mult, de obicei ai și efectele cele mai negative asupra mediului”, spune Felix Arion.

Tot el ne spune că tendințele actuale spun că agricultura să nu mai fie practicată doar pe câmp, ci și în laboratoare, lucru care ar putea reduce impactul asupra mediului înconjurător, existând companii și startup-uri care „cultivă” în prezent mâncare în laboratoare.

„Există deja soluții dincolo de imaginația noastră și vor mai apărea și altele”, menționează acesta.

Pentru că populația planetei ar putea ajunge la aproape 10 miliarde de locuitori până în 2050, este nevoie de o implicare mai mare în adoptarea de reglementări și o informare a populației cu privire la consumul responsabil de alimente. În acest sens, un subiect important care trebuie dezbătut și remediat este cel legat de risipa alimentară, manifestată în special prin pierderea unor cantități importante de produse alimentare pe tot lanțul lor de producție-distribuție-consum.