Vlad Andriescu
Acest articol a fost publicat prima oară ca scrisoare în newsletter-ul de Luni din start-up.ro.
Cititorii abonați descoperă acolo cele mai noi informații, dar și în premieră scrisorile redacției.
Abonează-te și tu aici la newsletter-ul start-up.ro.
Newsletter-ul acesta pe care vi-l trimitem săptămânal, pe lângă cele informative de zi cu zi, se dorește a fi un spațiu sigur, în care să putem discuta despre provocările antreprenorilor dintr-o perspectivă umană. Nu doar despre cifre de afaceri sau despre profit, ci despre provocările pe care le vedem. De 8 ani scriem despre antreprenori. O putem face mai bine, fără îndoială. O putem face mai divers. Am primit critici de-a lungul timpului ori că nu scriem despre unii, ori despre alții, că nu abordăm anumite subiecte sau, paradoxal, că suntem prea pozitivi. Obiectivitatea este însă o iluzie. E un construct artificial pe care-l clădim în jurnalism. În care cu informațiile pe care le ai încerci să oferi unghiul de abordare pe care-l consideri potrivit.
Pe vremuri ziarul New York Times avea sloganul “All the news that fit the print”, adică efectiv toate știrile care au meritat să încapă în paginile ziarului. Deși internetul pare infinit, el este clădit de oameni, mai ales când vorbim despre informație. Și noi suntem “all the news that fit to publish”. Cele care au meritat atenția noastră, timpul nostru și care pot spune ceva oamenilor.
Dar am promit că anul acesta va fi cel al lecțiilor și lucrurilor învățate. Așa că le voi numerota de-a lungul scrisorilor mele către voi de anul acesta. Și voi porni de la lecțiile pe care le-am învățat de la colegii mei, în ordine pur întâmplătoare.
1. De la colegul meu Florin Cașotă, care coordonează divizia de producție video VideoCorp și care e editor la start-up.ro, regizor al documentarului Romanian Startups și pasionat de gadgeturi, review-uri și gaming, am învățat anul acesta cât de importantă este atenția la detalii pe care încă o exersez. Sunt un excelent cititor pe diagonală de lucruri, mă pot mândri cu faptul că înțeleg lucrurile rapid și le pot face la fel de rapid. Dar atenția la detalii este uneori lovită de această rapiditate. Pot fi destul de superficial în anumite aspecte.
Fie că vorbim de a citi anumite lucruri. Fie că scriu rapid lucrurile. Fie că editez un clip și nu am răbdare să îl completez detaliat cu anumite lucruri, colorizări sau editări. De la Florin am învățat în fiecare zi, fie că e vorba de a edita un clip pentru un review la un telefon sau la modul în care a lucrat pentru editarea documentarului Romanian Startups: Roaring Tigers of Europe atenția care nu înseamnă a fi lent, ci a privi foarte precis anumite lucruri. Cred că cel mai bun lucru pe care îl poți păți când coordonezi ceva este să descoperi în echipă oameni care individual sunt mai buni decât tine la anumite lucruri. Eu, de exemplu, am învățat că acest lucru e cel mai important, un aspect care se potrivește și pentru startup-uri, să ai în jurul tău oameni mai buni ca tine, chiar dacă pare contraintuitiv.
Așadar, de la Florin am văzut atenția la detalii, creativitatea, curiozitatea de a urmări nenumărate clipuri și de a învăța lucruri noi într-un mod informal. Ai putea zice că e vorba de educație continuă pe care nu o primești în facultăți sau cursuri. Pentru că menționam la început, eu mă uit pe diagonală la lucruri, ce prind din zbor, preiau, ce nu reușesc să prind pentru că nu pot fi atent, se pierde. Am descoperit, de asemenea, o formă extraordinară de silent doing, care e un mix de studiu individual, de putere de muncă, de creativitate și de a face mai mult decât vorbești despre ce faci. Uneori aspectul acesta poate fi negativ pentru un fondator, de exemplu, pentru că trebuie să se promoveze pe sine. Dar uneori aceste lucruri se duc prea departe și “a face” este în inferioritate față de a “a vorbi”.
2. De la colega mea Irina Achim, editor start-up.ro, cea care a realizat în 2023 proiecte precum “Femeile strigă Bingo” sau “Cum vorbim despre liniște” am învățat la nivel profesional despre organizare. Dacă mai sus ziceam că sunt superficial în învățare, la organizare cred că sunt destul de bun, deși într-un stil relativ haotic, greu de înțeles de către ceilalți.
Există o ordine mentală la mine care uneori nu e compatibilă cu ceilalți, dar care funcționează. Un lucru important și pentru orice fondator, consider. De la Irina am învățat o organizare precisă a lucrurilor atunci când începi un proiect, pe care o urmărești în mod constant și faci follow up personal. De asemenea, am învățat deschiderea către oameni pornind de la premisa lucrurilor pozitive, nu de la premisa lucrurilor negative. Unde în mod natural poate vedeam dușmani, am învățat să văd deschidere. Uneori acest lucru poate duce la lucruri bune, uneori poate la dezamăgiri, dar e mai greu de dus negativitatea în spate pe termen lung. Am 34 de ani, negativitatea mă afectează fizic mai mult decât o făcea la 25 de ani, când nu mă deranja să fiu hater sau “dușman”, pentru că la 25 de ani e natural să fii tu contra tuturor. Dar la 34 de ani negativitatea apasă. Așadar, unde uneori în trecut am spus “Nu”, am învățat să spun un da pentru a vedea ce se întâmplă.
În plus, o lecție la nivel personal pe care am învățat-o a fost faptul că Irina a fost prima colegă directă cu care am lucrat în cariera din ultimii 8 deschis care e părinte. Iar acest lucru m-a ajutat să înțeleg atât cât pot eu, superficial, cum e să fii părinte și să ai un job, provocările care pot apărea de zi cu zi, ce înseamnă să dealuiești un program între nevoile tale și nevoile copilului, lucruri pe care dacă nu le observam în acest mod indirect, nu aș fi avut de unde să le știu. Toată lumea e diferită într-o echipă și o lecție pe care am învățat-o e adaptabilitatea la nevoile fiecăruia/fiecăreia, atât cât le poți înțelege. O singură modalitate de raportare nu poate exista.
3. De la colega mea Oana Coșman, redactor-șef Green Start-Up, editor start-up.ro și scenarista și realizatoarea documentarului Romanian Startups: Roaring Tigers of Europe am învățat alte lucruri importante anul acesta. Voi menționa o altă formă de organizare aici, în care te împarți mental între mai multe focusuri pe care le ai în timpul anului, fie că a fost vorba de a organiza un eveniment pentru prima oară, Green Start-Up Forum, proiecte editoriale, interviuri și un întreg film documentar cu interviuri, documentare și organizare.
Am învățat astfel dificultatea de a face focus, dar și modul în care îl poți realiza. Dar și provocarea de a lăsa lucrurile de zi cu zi, care ne pot aduce serotonină și satisfacție imediată, recunoaștere imediată, pentru a pune o pauză, a te concentra pe un proiect masiv și a-l realiza la final. E o provocare. O întâlnesc zi de zi din poziția mea în care sunt lucruri de făcut la zi, sunt lucruri pe care vrei să le vezi în perspectivă, strategie pe termen mediu și lung. Să iei o pauză, să zici o zi-două, chiar mai multe că te vei concentra pe un singur lucru e un task enorm în lumea modernă. Personal, de exemplu, sunt păcătos cu social media. Nu pot să mă concentrez mai mult de 20 de minute întinse pe ceva fără să fac altceva.
Fie că e vorba de a deschide un mail, un social media, de a-mi schimba muzica din căști. Focusul e important, mai ales pentru fondatorii de startup-uri care au nevoie să poată să se uite la ceva. Să vadă concentrarea pe care o necesită din poziția lor, în timp ce lucrurile se întâmplă în jurul lor. De asemenea, am mai învățat și ceva ce aș putea numi lecția “Lord of the Rings”, adică provocarea de a te juca cu frica în fața unor task-uri uriașe pe care le duci apoi la capăt. Momentul când am deschis prima oară scenariul documentarului în formula sa inițială m-am speriat. Știu că nu m-am uitat din prima. L-am lăsat acolo o perioadă până să-mi fac curaj să mă apuc de treabă. Scrierea și selectarea momentelor importante mi se pare un task uriaș, în fața căreia privești cu respect și frică, dar pe care trebuie să o depășești. Aceasta a fost o lecție despre a negocia cu frica, lucruri care se întâmplă mereu în business în fața unor proiecte riscante sau care nu au mai fost făcute până acum.
4. De la colegul meu Cristi Ioniță, redactor Green Start-Up, cel mai tânăr dintre noi, am învățat la fel câteva lucruri esențiale. În ultimii ani diferența de vârstă dintre mine și colegii mei, în plus sau minus, a fost minoră. Eram cumva din aceeași generație. Cristi a fost, după multă vreme, o persoană dintr-o altă generație cu care colaboram și lucram în mediu profesional.
Acest lucru a dus la a învăța să negociez diferența de generație, de vârstă, să înțeleg lucrurile comune și lucrurile diferite, raportarea la viață, la lume. Într-un anumit fel m-am dus înspre mine la începutul carierei, când aveam 20-21 de ani și intram într-o redacție centrală din București cu toată frica din lume, recunoscând fețe pe care le știam de la televizor și necunoscuți mai în vârstă ca mine. Și momentele acelea când trebuia să înțelegi mediul înconjurător din jurul tău, cu oameni care aveau mai multă experiență ca tine. E și asta o trecere peste frică. Am învățat o lecție a empatiei din acest lucru, în care nu te mai raportezi doar la oameni ca tine, ci la oameni diferiți. Am învățat o lecție a diversității în spațiul de muncă, unde așa cum spuneam mai sus, nu poți avea o singură metodă, ci să înțelegi mereu nevoile individuale, raportându-le apoi la nevoile colective.
În plus, așa cum menționam și mai sus, am descoperit curiozitatea de a învăța lucruri noi, o curiozitate care la vârsta mea, nici prea mare, nici prea mică, îți oferă o formă de humbleness. Să fii humble în fața informației necunoscute, pentru că cea mai gravă formă de îmbătrânire e să fii fixist și să crezi că știi toate lucrurile doar pentru că ai experiență în viață sau în profesie. La Cristi am văzut ce înseamnă să descoperi informațiile pentru prima oară și să le înțelegi. E o un aspect important și pentru orice fondator să se păstreze proaspăt în fața informației și să nu o trateze ca și cum e știută deja, pentru că altfel ratezi lucruri.
Vă promit că următoarele mele scrisori vor fi mai scurte. Am profitat de faptul că e începutul anului și am abuzat de răbdarea voastră.
În rezumat, am învățat despre creativitate, atenție la detalii, silent doing, organizare, despre a elimina din negativitate și a fi deschis în fața lucrurilor, despre provocările părinților, dar și despre provocările celor mai tineri ca mine, despre concentrare, despre a respecta un proiect mare, despre a respecta frica ce apare și de a învăța concentrarea. Lecții bune, consider eu, și pentru antreprenori.
