În termeni simplii, tokenii nefungibili sunt bunuri digitale unice ale căror proprietate, transfer de proprietate, și creștere în valuare, este înregistrată și administrată public de tehnologia de care ne-am îndrăgostit cu toții în ultimul timp – blockchain.

Pentru a adânci în subiect, trebuie prima dată să înțelegem diferențele dintre fungibil și nefungibil.

Un bun fungibil este un bun ce poate fi ușor înlocuit de un alt bun cu valoare egală.

Un exemplu coerent în viața reală este faptul că de fiecare dată când retragem banii din bancomat nu este necesar să citim seria bancnotei, putând să ne încredem deplin în faptul că bancnota noastră este valoroasă și bună de folosit. Dacă schimbăm bancnota noastră de 100 de lei în două de 50 de lei, în mână avem aceeași valoare, însă în formă diferită.

Bitcoin, Ethereum, alături de celelalte astfel de cryptomonede, funcționează asemănător, reprezentând o alternativă digitală la același concept.

Un bun nefungibil, totuși, poate fi definit ca unic, special, și deseori, rar.

O analogie bună la acest concept poate fi cumpărare unui bilet la filmul favorit de la Cinema X. Dacă printr-o conjunctură, probabil amuzantă, ajungem la Cinema Y ce rulează exact același film, la exact aceeași oră, biletul nostru nu are valoare, însemnătate, și nici scop.

În societatea digitală în care trăim, viața noastra este împânzită de microtranzacții și microplăți. Poate cel mai evident mediu al acestora este industria de gaming în care oamenii au cheltuit mici averi în jocuri precum Fortnite, CS:GO, League of Legends, șamd., pe bunuri digitale cosmetice sau funcționale în interiorul lumilor digitale.

În timp ce aceste bunuri sunt nefungibile, ele nu pot fi transferate sau vândute altor jucători. Altfel spus, în ciuda plății bunului, proprietarul nu deține în niciun fel palpabil achiziția. Suplimentar, dezvoltatorul jocului deține controlul absolut asupra bunului, existenței și rarității lui.

În blockchain, în schimb, dezvoltatorii au uneltele necesare pentru a adăuga un strat suplimentar bunurilor digitale, transferând proprietatea cu drepturi depline de deținere și administrare celor ce le cumpără. Acest proces se numește „tokenizare” și transformă un bun digital într-un NFT (standardul ERC-721) căruia dezvoltatorii îi pot adăuga diverse proprietăți pentru a îl transforma în ceva excepțional de rar.

În contextul jocurilor, NFT-urile oferă deținătorilor beneficiile unui bun rar în digital, oferind posibilitatea monetizării în marketplace-uri specializate către colecționari sau alți jucători.

Astfel de tokeni sunt ceea ce au transformat blockchain-uri precum Ethereum în ceva organic, prin public și economie, fiind compatibii și interconectați cu standardul ERC-20 – motivul secundar pentru care la momentul scrierii articolului 1Ξ valorează aproximativ 1.750$.

NFT pe plan internațional

În anul 2017, CryptoKitties a fost prima aplicație ce a folosit și popularizat tokenii nefungibili pentru a crea pisici digitale stilizate ce pot fi crescute și împerecheate, pentru a crea noi variații ale acestora cu diverse nivele de raritate, de colecționari ce platiseră echivalentul total al 6.7 milioane de dolari pentru achiziția lor, urmând ca în anul 2018 cineva să cumpere o astfel de pisică pentru echivalentul a 140.000 de dolari. În vara anului 2020, CryptoKitties a declarat că plata totală către colecționari a fost de aproximativ 25.5 milioane de dolari.

Un alt astfel de exemplu este jocul Decentraland ce propune o lume virtuală, asemeni SecondLife, în care jucătorii dețin teren virtual gata de dezvoltare imobiliară, bunuri virtuale, și articole de imbrăcăminte pentru avatarele acestora, toate create la rândul lor de alți jucători. Decentraland a acumulat un total de 37.6 milioane de dolari în plăți către jucătorii acestuia.

Limita ambiției în această lume a NFT-urilor este aproape inexistentă, exemplelor de anterioare adăugânduse bunuri colectibile precum cartonașe cu jucători NBA în Top Shot, cartonașe de joc în SkyWeaver, clădiri unice în Town Star, cladiri administrative în MegaCryptoPolis, țări în DeNations, piese auto în F1 Delta Time, și lista poate continua apropa de infinit.

Deși există implementari diverse ale NFT-urilor și în domenii precum economia decentralizată, TLD-uri (ENS), Big Data, etc., cele mai populare nișe rămân în sfera gaming și artă, deoarece lumea NFT a mutat puterea în mâinile creatorilor.

”NFT-urile sunt soluția modernă a problemei legate de drepturile de proprietate a conținutului digital”

Astfel, artiști precum aeforia, Josie Bellini (@josiebellini), Alycia Rainaud (@maalavidaa), Frederic Duquette (@fvckrender), au folosit identificatorul unic al NFT-urilor pentru a-și monetiza arta și pentru a îi dovedi autenticitatea. NFT-urile oferă o metodă sigură de a transfera proprietatea unei opere de artă, în timp ce îi prezervă integritatea, oferind un canal direct între creator și colecționar, indicând atemporar deținătorul drepturilor asupra ei.

Tranzacția de artă la acest nivel este facilitată de marketplace-uri specializate. Unele dintre ele sunt deschise publicului contra unei taxe inițiale de verificare, precum OpenSea și Rarible, altele sunt curatoriate și destinate unei nișe specifice, precum SuperRare, MakersPlace, și KnownOrigin.

Cântăreața Grimes, partenera lui Elon Musk, a intrat în vizorul presei internaționale, după ce s-a aflat că aceasta a vândut, prin portalul Nifty Gateway, melodii, clipuri video și fotografii sub formă de tokeni nefungibili în valoare de aproape 6 milioane de dolari.

Primii artiști români pe NFT

Conceptul de NFT pătrunde și în lumea artei digitale din România. Eu mă număr printre ei, sub pseudonimul ”mental.os()”.

@mental.os (OpenSea)

Robert Drăgoiu | Artdessiens Collective

Ca mentalos.os(), fac parte din valul de artiști ce a definit curentul cyberpunk românesc prin manifestări la limita dintre artă interactivă și guerilla marketing. Am dat startul creațiilor de tip capture de flag (sub formă de ARG) și creez constant mici fragmente vizuale cu scopul de a scrie și forma o poveste într-un univers în care inteligența artificială ridică probleme umane, blurând diferența dintre om și mașină, alături de urmăritorii mei, dorind să anticipez etica și conflictul unui acestfel de viitor.

Ultima creație din acest univers este Diana Ioana Daicu, primul influencer virtual românesc cu o personalitate și poveste crowdsourced. Personaj ce apare în repetate rânduri în conversațiile de pe profilul meu, Didi află treptat natura ei sintetică, în drumul de a deveni influencer.

Colecții disponibile pe: OPENSEA/mentalos | Alte proiecte: @didiarepere

@dragos.3d (OpenSea)

Dragos Dincă | ARTholic, Artdessiens Collective

Prezent în lumea digitală de mai bine de 12 ani, Dragoș Dincă este un Artist 3D și Graphic Designer, consacrat de viziunea sa unică ce uneori pare venită „din alt spațiu“.

Povestea începe prin 2010 când din pasiunea pentru muzica electronică și entuziasmul față de domeniul designului, acesta a făcut primii pași către ce urma să-i devină vocație și primul job mult visat.

Incercand să combine aceste două elemente, Dragoș a început să creeze layout-uri pentru evenimente mari și mici, astfel formându-și amprenta în stil și propulsat către noi colaborări cu renumiți promoteri din România și numeroși artiști autohtoni din străinătate.

Pentru ca setea de cunoaștere îi este o caracteristică personală, masterizarea aptitudinilor l-a îndreptat către o nouă provocare - aria 3D/CGI ce în pricipiu pe atunci, i se părea ceva fașcinant de dificil ca process de creație. Exact această fascinație i-a definit stilul mai mult iar în scurt timp artwork-urile statice au devenit animații.

Dragoș Dincă intenționează ca în perspectiva să își definească amprenta și în zona VR, o ramură prin care își dorește să schimbe percepții asupra oamenilor prin arta sa, transpunându-i într-o stare sau moment cheie din viața lor.

Colecții disponibile pe: OPENSEA/dragos3d | Alte proiecte: @gounplain

@eurosadboy (Rarible)

Robert | CANVAS, Artdessiens Collective

EUROSADBOY este un artist multidisciplinar autodidact pasionat de New Media și futurism. Domeniile în care activează variază de la producție muzicală și sound design, la design grafic, motion graphic, 3D design, și AR design.

A devenit recunoscut în spațiul virtual datorită artwork-urilor cyberpunk ce combină elemente retro autohtone, precum faimoasa Dacia 1300 și des-întâlnitele clădiri de blocuri comuniste, cu distropia unui viitor cibernetic.

Colecțiile colectibile disponibile pe: RARIBLE/eurosadboy | Alte proiecte: FOREIGN BOYS, ARME, DJ Colentina

Aceștia sunt doar câțiva din cei ce pun bazele unui nou model de livrare al artei naționale, prin implicarea activă în crearea de #CRYTOART și ridicarea de awareness către NFT, însă lista continuă cu artiști precum Diana Coatu, OM NEON, Nephronik, ZafGod, mentalsuicide, și VZN.

Viitorul și oportunitatea tokenilor nefungibili

Local, mi-am propus să migrez treptat toți artiștii Artdessiens Collective, începând cu Dragoș și Serj, către lumea NFT, urmand ca tot mai multe piese de arta ale creatorilor să devină disponibile sub forma de colectibile rare. Această migrare va introduce crearea ofertei pentru cererea internationala avand ca scop eliminarea intermediarilor in timp.

Pentru artiști acest lucru se traduce în democratizarea vânzării artei, însă o privim drept o situație win-win, colecționarii sau investitorii având, acum, acces la capodopere ce fluctuează în valoare datorită cryptomonedei ce îi stă în spate suplimentar valorii aduse de performanță artistului ce o crează, așa cum am explicat grafic și pe Instagram Stories (@mental.os – highlight-ul „gene.sys()”).

Nu este prima dată când artiștii impetuoși forțează inovarea în mediul online, acest trend făcandu-și deja bine-cunoscuta prezența în industrii puternic amplasate, precum cea a gaming-ului, industrie estimată la 256 miliarde de Dolari pentru anul 2025.

Actual, piața de artă digitală în blockchain a fost etimată la 2.6 milioane de Dolari în Noiembrie 2020, urmând 8.6 milioane de Dolari în Decembrie 2020, valoare constituită din vânzările first-party (direct de la artist) și vânzări second-and-third party (prin resale).

Succesul implementării acestui sistem are ca urmare dincolo de Digital Asset Tracking (Gaming si Arta), NFT-urile ce încep să ia amploare în real-life Asset Tracking prin dovedirea autenticității în a combate contrabanda, furtul și ineficiența tranzacției de bunuri inferioare și superioare. De asemenea, trăind într-o economie a datelor, NFT-ul ca formă de digitalizare își face loc la masa tranzacțiilor Big Data, iar astfel îl putem definii drept răspuns la tranzacțiile de bunuri autentice, precum putem definii cryptomoneda drept răspuns la economia tradițională.