Vlad AndriescuVezi interviurile video în avanpremieră
Interviurile video start-up.ro sunt publicate în avanpremieră pe canalul nostru de YouTube.
Lectură de 4 min
- 16 Aprilie 2026
Nu există oameni fraieri, există țeapa potrivită pentru fiecare”. Lecțiile din podcastul Țeapă Țeapă Țeapă
În 2022 Alex Lungu a dat fără să vrea peste SMS-uri care promiteau joburi part-time cu câștiguri rapide. A fost intrigat. Ce a descoperit a fost mult mai complex și problematic. Așa a luat naștere prima idee pentru podcastul „Țeapă Țeapă Țeapă”, un serial online audio dedicat țepelor online. Dincolo de pericolul pierderii banilor, stigma socială asociată faptului că ai fost victimă e puternică. L-am invitat la podcastul start-up.ro pentru a afla mai multe.
- Poți asculta podcastul Țeapă, Țeapă, Țeapă și pe site-ul PressOne aici
- Sau direct pe site-ul teapateapateapa.ro
Tehnologia a făcut frauda mai accesibilă ca oricând. De la apeluri false din partea „băncii” până la investiții inexistente sau relații construite luni întregi, mecanismele din spatele înșelătoriilor devin tot mai sofisticate.
„Am ajuns oarecum accidental. În 2022 circulau SMS-uri care promiteau joburi part-time cu câștiguri rapide. Și am zis să văd ce e acolo. Ce-am descoperit e mult mai complex și mai problematic decât mi-aș fi imaginat”, explică Alex Lungu, creatorul podcastului.
Seria audio urmărește atât mecanismele din spatele fraudelor, cât și poveștile celor care au trecut prin astfel de experiențe. Într-o discuție cu start-up.ro, Alex Lungu spune că interesul său pentru subiect a pornit din curiozitate, dar a descoperit rapid o realitate mult mai complexă.
„Țeapă Țeapă Țeapă”, un serial audio documentar
„Țeapă Țeapă Țeapă” este un serial audio documentar care explorează lumea fraudelor online și offline din România și dincolo de ea, prin povești reale, investigații și explicații accesibile. Podcastul poate fi ascultat pe site-ul oficial, dar și pe PressOne.
Realizat de Alex Lungu, proiectul urmărește cum funcționează înșelătoriile moderne – de la apeluri false și investiții fictive până la scheme complexe construite în timp – dar mai ales cum ajung oamenii obișnuiți să cadă în ele.
Serialul aduce în prim-plan atât victimele, cât și mecanismele din spatele fraudelor, explicând tehnicile de manipulare, contextul social și economic care le face posibile și dificultatea de a ieși din astfel de situații odată ce ai intrat în ele.
Prin interviuri, documentare și o narațiune intimă, specifică formatului audio, „Țeapă Țeapă Țeapă” încearcă să schimbe perspectiva asupra fenomenului: nu este despre „oameni naivi”, ci despre un sistem în care există o țeapă pentru fiecare dintre noi.
Echipa din spatele serialului „Țeapă Țeapă Țeapă” este una multidisciplinară, construită ca un mic studio de producție: proiectul este condus de Alex Lungu (host, producător, editor și scenarist), alături de Andreea Tănase (scenarist și producător) și Ana Turos (co-host). Din echipă mai fac parte Ioana Pelehatăi (story editor), Andrei Bobiș (sound designer și compozitor), Yanna Zosmer (graphic designer), Vlad Socianu și Răzvan Petre (animatori), Mihaela Vasiliu (social media), Daniela Ungureanu (comunicare), Smaranda Pașnicu (manager de proiect) și Anca Truțeskov (PR), plus mai mulți actori pentru dublajul vocilor.
„Nu există oameni fraieri”
Una dintre ideile centrale ale proiectului este schimbarea modului în care privim victimele fraudelor. În locul unei abordări bazate pe vină sau rușine, Lungu vine cu o perspectivă mai realistă asupra vulnerabilității.
„Există o țeapă pentru oricine. E suficient să ai o zi proastă sau un moment de neatenție. Sunt milioane de scheme targetate la milioane de oameni și uneori se întâmplă să fii tu acela”, spune el.
Această idee contrazice percepția frecventă că doar oamenii „neatenți” sau „neinformați” cad în capcane. Din interviurile realizate pentru podcast, concluzia a fost diferită.
„Niciunul dintre ei nu a intrat fără suspiciuni. Toți erau suspicioși. Dar contează cum te prind lucrurile și cine îți transmite mesajul”, explică Lungu.
Cum funcționează manipularea
Fraudele moderne nu mai sunt simple tentative evidente. Ele implică mecanisme psihologice complexe, construite în timp.
„Există multe straturi. De la mesaje constante, presiune, până la tehnici precum love bombing — te bombardează cu validare, îți spun că ești special, că trebuie să profiți de oportunitate”, spune creatorul podcastului.
În unele cazuri, aceste relații pot dura luni sau chiar ani, ceea ce face mult mai dificilă identificarea înșelătoriei. În plus, comunitățile construite în jurul acestor scheme pot întări convingerea că totul este legitim.
„Odată ce ai intrat, e foarte greu să mai convingi pe cineva că e ceva suspect. Ai în jurul tău oameni care îți confirmă că e real”, adaugă el .
Pierderile nu sunt doar financiare
Deși scopul final al fraudelor este aproape întotdeauna financiar, impactul depășește pierderea banilor.„O mare parte dintre oameni nu doar că pierd bani, dar își pierd și încrederea în ceilalți”, spune Lungu .
Un exemplu din documentarea sa este cazul unui bărbat care a ajuns să ia mai multe credite simultan, în speranța că va recupera rapid investiția. Când schema s-a prăbușit, a rămas cu datorii de zeci de mii de euro.
„Era super deprimat. Îmi spunea că măcar mai are o colecție de chitare pe care o poate vinde. Alții nu mai au nimic”, povestește Lungu .
De ce crește fenomenul fraudelor
Fenomenul este alimentat atât de contextul economic, cât și de infrastructura digitală.
„Există o țeapă pentru fiecare categorie socială, fie că ești bogat sau sărac. Dar condițiile economice accelerează lucrurile”, explică Lungu .
În același timp, digitalizarea serviciilor financiare face transferurile rapide și, uneori, insuficient verificate.
„E foarte ușor să trimiți sume mari de bani fără să te întrebe nimeni nimic. Poate ar trebui să existe mai multe fricțiuni în sistem”, spune el .
Soluțiile care nu funcționează suficient
Mesajele clasice de prevenție, de tipul „dacă e prea bun ca să fie adevărat, probabil nu e”, nu sunt suficiente.
„Sunt mesaje bune, dar prea simpliste. Nu explică mecanismele din interior. Nu vorbești cu un necunoscut, vorbești cu cineva cu care ai deja o relație”, spune Lungu .
În opinia sa, soluția reală este una pe termen lung și ține de educație.
„Avem nevoie de educație media și gândire critică de la grădiniță. Nu sunt lucruri care se învață într-un workshop de câteva zile”, explică el .
Fraudele nu sunt doar o problemă locală. Alex Lungu spune că fenomenul este global și în expansiune rapidă, inclusiv în zone industrializate, unde există adevărate „ferme” de scam.
„Este una dintre cele mai rapide forme de criminalitate în creștere. Ai nevoie de mai puțini bani și poți genera mai mult profit decât în alte activități ilegale”, spune creatorul podcastului.
La final, mesajul rămâne simplu: nu este vorba despre cât de „deștept” ești, ci despre cât de bine este construită schema care ajunge la tine.
„Nu e că nu ai fost suficient de atent. E că încă nu a ajuns țeapa potrivită la tine.”, explică Lungu.
Vlad Andriescu
Coordonează start-up.ro de 10 ani, timp în care a descoperit mii de startup-uri. Deși a urmărit succese internaționale precum UiPath, Bible Chat sau Druid, știe că lista de startup-uri care au dispărut e și mai mare. Din acest motiv, e deschis să afle poveștile eșecurilor, precum și a succeselor antreprenoriale. Pentru că cifrele pot spune doar o parte din poveste. E pasionat de tehnologie, antreprenoriat și gadgeturi, dar în timpul liber și de geopolitică, istorie sau ciclism.
