Organizația la răscruce. De la "seful le știe pe toate" la colaborare

Mihai Popa-Radu este moderatorul sesiunii „Reinventarea organizațiilor: adevăr și provocare” din cadrul RBL Summit. Poți să te înscrii la evenimentul de pe 13-14 martie aici.

---

O cercetare Gallup ne arată că situația se înrăutățește de la an la an - dacă în 2016 puțin peste 70% dintre angajatori se confruntau cu dificultatea de a recruta, procentul a urcat la 81% în 2018. În plus, 27% dintre cei care încă locuiesc în România doresc să emigreze, iar pentru grupa de vârstă 15-30 de ani procentul trece de 40%.

În acest context nefavorabil, consider că e momentul să ne concentrăm în mod serios pe găsirea de soluții pe termen lung.

Unele dintre ele pot fi într-o zonă încă puțin explorată, cea a beneficiilor non-materiale oferite angajaților. Pentru tot mai mulți oameni, munca nu mai este doar despre bani., mai ales că, în sectorele financiar, IT și în telecomunicații, diferențele dintre pachetele salariale de la noi și cele din vest tind să se reducă pe zi ce trece.

Așa cum în tehnologie lucrurile se schimbă cu o viteză uluitoare, și organizațiile vor trece printr-un proces de schimbare cu ritm impredictibil.

Probabil că una dintre cele mai importante cărți pe care le-am întâlnit în ultimul timp este „Organizația reinventată” a lui Frederic Laloux, fost consultant la compania de consultanță McKinsey. El argumentează necesitatea unei revoluții a felului în care sunt structurate organizțiile de mai peste tot în lume, în sensul că modelul organizațional pe care l-am moștenit de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cel în care șeful le știe pe toate, nu mai are cum să supraviețuiască.

Cu alte cuvinte, organizația cu structură ierarhică de tip piramidal își trăiește ultimele zile.

Laloux întreabă foarte pertinent: cine conduce organismul uman? Dacă am spune că doar creierul, e complet fals.

Avem o sumă de subsisteme care ne compun diferitele aparate - digestiv, respirator, cardiovascular, locomotor - și care se corelează moment de moment într-un mod extrem de dinamic, fără să fie doar o singură entitate care să dicteze ansamblului. După aceleași principii vor funcționa probabil și companiile viitorului, iar unele o și fac deja.

Schimbarea nu va fi ușoară. Practic, va fi o tranziție de la un stil de conducere „command and control” grevat de iluzia că șeful le știe pe toate, către un mod de colaborare, implicare și motivare a oamenilor în care două dintre elementele-cheie sunt modestia individuală derivată din acceptarea propriilor limite și asumarea necesității colaborării. Angajații nu mai lucrează pentru șefi și acționari, ci conlucrează alături de management pentru atingerea unui obiectiv comun.

Starea de bine

Când vor deveni tendințele surprinse de Laloux realitate concretă și la noi? Deocamdată, cei care conduc organizațiile nu par a fi cu adevărat pătrunși de adevărul că starea de bine a angajaților reprezintă un aspect extrem de important pentru succes.

Din păcate, contextul actual nu ne ajută prea mult, pentru că interesul multor companii importante pentru dezvoltarea și starea de bine a angajaților pare a fi în scădere (companii din sectoare precum cel financiar-bancar și telecom, de obicei în avangardă și pe această zonă a resurselor umane, par a pregeta cu investițiile).

Pe de altă parte, în unele companii, mai ales în cele din tehnologie, primii pași către organizația viitorului sunt deja făcuți.

Vestea bună e că ritmul schimbării va fi mult mai accelerat decât ne imaginăm. În momentul în care companiile tot pierd oameni valoroși din motive care țin de disfuncționalitatea organizației, vor fi nevoite să accepte schimbarea sau vor dispărea.

Schimbarea vine la pachet și cu niște costuri. De aceea, este important ca organizația să creeze un cadru în care oamenii să îmbrățișeze schimbarea, nu să le fie impusă. Dacă vine cineva de sus, de multe ori de la mii de kilometri distanță, și forțează o schimbare la care eu nu am avut nimic de spus, e normal să fiu neangajat și neimplicat.

Să nu ne mai mirăm că, în organizațiile din România, ponderea angajaților cu adevărat implicați este de doar 12-14%, potrivit cercetării Gallup.

Cum putem atrage și păstra angajații talentați și implicați într-o piață guvernată de emigrare, competiție și stres ridicat? Iată una dintre principalele teme ale sesiunii „Reinventarea organizațiilor: adevăr și provocare” pe care o voi modera în cadrul ediției din acest an a RBL Summit.