Am vorbit cu Victor Răcariu, country manager pentru Glovo în România, compania care s-a lansat pe piață de 3 săptămâni și deja putem vedea prin București mașini și bicicliști care poartă gențile galbene ale companiei. Glovo a fost fondat în 2015 în Barcelona și a primit, în total, peste 37 de milioane de dolari.

Cu ajutorul scuterelor, bicicletelor sau mașinilor, Glovo poate livra orice. De la mâncare din restaurante, până la cafea de la Starbucks sau cadouri de la Cărturești. De asemenea, are un buton mare de "Orice", prin care îi poți cere livratorului să îți cumpere pastile de la farmacie, un hamburger de la McDonalds sau o bere de la supermarket.

Urmărește sau ascultă interviul cu Victor Răcariu în clipul de mai sus sau citește principalele aspecte mai jos. Textul de mai jos este exact în cuvintele lui Victor Răcariu.

  • Glovo a pornit în Barcelona și a început să crească puternic acum un an când s-a semnat un parteneriat important în Spania. Atunci direcția companiei s-a mutat către mâncare. Până atunci încercau să nu atingă zona de food, dar acolo sunt căutările. Au primit multe investiții și primele extinderi au fost în America Latină: Brazilia, Argentina, America Centrală, iar apoi ne-am uitat către Europa de Est. În primul val de extindere sunt Bucureștiul, Istanbul, Cairo și Casablanca.
  • Bucureștiul și Istanbulul vor deveni hub-uri pentru Europa de Est.
  • Glovo e un startup care încearcă să livreze orice. Există un buton mare în mijlocul aplicației care se numește "Orice". Orice poate fi cărat de un om într-o cutie, nu vom căra frigidere prea curând. Livrăm mâncare, farmacie, flori, ți-ai uitat cheile acasă? Îți livrăm.
  • Mie mi-au plăcut startup-urile în general, dar nu mi-aș fi deschis eu un startup al meu. E mult prea mult de alergat. Când ai un startup care funcționează, deja lucrurile devin foarte apetisante pentru persoane cu spirit antreprenorial ca mine. M-a atras partea de shared economy, CEO-ul companiei este foarte bun și îl respect foarte mult, echipa e tânără și flexibilă.

Statisticile Glovo în București

  • Reușim să înrolăm aproximativ 50 de șoferi în fiecare săptămână. Sunt zile în care înrolăm 25 și e sediul plin de oameni care se înrolează. E un sistem mai complex decât livrarea de mâncare, așa că training-ul durează mai mult. Uneori curierii trebuie să cumpere acele cadouri, au niște carduri la dispoziție din partea noastră cu care pot cumpăra lucrurile respective.
  • Noi am început să împingem în piață cam pe 2 mai. De atunci am ajuns la 200 de șoferi și foarte mulți parteneri. Am deschis o zonă mică din București la început și ne extindem să acoperim tot Bucureștiul. Nu vrem să deschidem totul o dată pentru că vrem să experiență cât mai bună. Deși acum se întâmplă să am mai mulți șoferi decât avem nevoie, prefer să aduc mai mult în aplicație ca timpul de livrare și distanțele să fie din ce în ce mai mici. Când văd că o zonă e saturată, mă voi extinde. Ideea e ca oricine comandă să primească într-un timp cât mai bun.
  • Ca flotă avem mașini și biciclete preponderent, avem și câteva scutere, dar din păcate nu sunt suficiente. Scuterul e de departe cel mai eficient. 80% sunt mașini și biciclete, împărțite 50/50.
  • Cel mai avantajos pentru șoferi e să aibă un PFA. În cazul în care nu au un PFA, se pot asocia cu un colaborator al nostru, o firmă de livrări, prin angajare sau contract de colaborare. Vârsta minimă e de 18 ani, iar pentru biciclete avem nevoie de buletin, pentru că ei se asociază direct cu o companie.

Cine plătește, cine câștigă bani prin Glovo?

  • În momentul acesta taxa este destul de mică pentru livrare sau curierat. O vom ajusta. Avem foarte multe livrări pe zona de mâncare, avem o zonă de snacks și juices, unde ai cafele, dulciuri, aceea e partea a doua. Multă lume folosește "Anything" și primim tot felul de comenzi de la fast food-uri cunoscute care nu sunt înrolate în Glovo. Oamenii ne scriu acolo că vor doi cheeseburgeri și îi livrăm.
  • Restaurantele și nu numai plătesc un comision pentru fiecare comandă. Suntem practic o companie de comisionare. În funcție de parteneri, în funcție de cât de mare e și ce margini de profit are, negociem un comision avantajos.
  • Un glover poate face în 8-9 ore cam la 120 de lei, poate chiar mai mult. Noi oferim tot felul de bonusuri în funcție de vreme, dacă plouă 30% în plus. Noi nu luăm comision din venitul de livrare al gloverilor. În momentul de față plătim pe oră, există un minim garantat pe oră, indiferent câte comenzi sunt. Când numărul de comenzi va fi destul de mare vom scoate minimul garantat, dar veniturile vor veni din comenzi.

Concurența Glovo / Uber Eats

  • Uber Eats și cu noi lucrăm aproximativ la fel. Foodpanda, Oliviera, Hipmenu fac bine ceea ce fac, dar modelul de business e diferit. Cu Uber Eats suntem foarte similari. Nici nu încercăm să părem altceva, pentru că nu-i cazul. Avantajul nostru foarte mare este zona de orice altceva. Dacă ești răcit acasă și vrei o pastilă, poți să o comanzi.
  • Din punctul meu de vedere concurentul principal este Uber Eats. Piața de food delivery, fie că este la telefon, prin mesaj sau printr-o aplicație, în primă fază au fost call centere care primeau comenzi, apoi au apărut agregatorii (Foodpanda). Nu au fost concentrați pe partea de logistică. Apoi au apărut companii precum Uber Eats, Deliveroo, Glovo care se ocupă preponderent de partea logistică.
  • Comenzile foarte mari trec într-o procesare manuală. Call centerul verifică ceea ce este în comanda respectivă. Dacă vedem că sunt produse prea mari, contactăm clientul și găsim mai multe soluții, mai punem o comandă, mai trimitem un curier ca să poată livra partea care nu încape în cutie. Vedem în funcție de situație. În principiu, limita de comandă este data de cutia respectiva.

Planuri și perspective

  • Noi avem o varianta în care putem cu anumite lanțuri de restaurante, care au mai multe sedii, să le oferim doar aplicația, serviciul tehnic.
  • Vrem să ajungem la 2.000 de livratori înrolați, undeva la 300 de parteneri înrolați în aplicație. Luăm în calcul toate orașele cu o populație mai mare de 200.000 de oameni. Poate și în alte orașe unde ar putea funcționa bine. Orașele mari vor fi acoperite.
  • La o oră de vârf poți să faci de vreo 10 ori mai mult decât atunci când este liber. Asta e la orele de vârf. Oamenii nu comandă mâncare la orele de vârf. Traficul e mai ok atunci. Ce încercăm noi foarte mult e să împingem pe zona de biciclete și scutere, ca să nu fim dependenți de mașini. Problema cea mai mare a mașinilor nu e de trafic, ci de parcare. Vom încerca să facem parteneriate cu firme de biciclete și firme de scutere, ca să le punem la dispoziție șoferilor mijlocul de transport printr-un parteneriat sau leasing avantajos. Nu vom avea noi flota noastră, nu știm să facem asta. Bucureștiul a fost primul oraș deschis cu mașini.

LG lansează noua sa gamă de televizoare cu Web OS în România