Abonează-te pe YouTube
Fii primul care vede review-urile și cele mai interesante noutăți din domeniul tehnologiei și inovației.
Lectură de 2 min
Fii primul care vede review-urile și cele mai interesante noutăți din domeniul tehnologiei și inovației.
Raportul analizează datele din a doua parte a anului trecut și prezintă tendință pozitivă: numărul utilizatorilor îngrijorați din cauza securității și care sunt gata să se protejeze împotriva amenințărilor cibernetice este în continuă creștere. În a doua jumătate a anului 2016, au fost chestionați 17.377 de respondenți din 28 de țări.
De data aceasta, Cybersecurity Index-ul a fost ușor modificat: cei mai importanți indicatori au fost revizuiți pentru a reflecta cu mai multă acuratețe viața virtuală a utilizatorilor din diferite țări. Acum, Kaspersky Cybersecurity Index include trei mari indicatori: Indiferent - procentul de utilizatori care nu cred că pot deveni ținte pentru infractorii cibernetici; Neprotejat - numărul utilizatorilor care nu și-au instalat o soluție de securitate pe computere, tablete și smartphone-uri; Afectat - procentajul utilizatorilor care au fost victima unei infracțiuni cibernetice. În a doua jumătate a anului 2016, lista incidentelor incluse în acest indicator a fost extinsă.
Utilizatorii Kaspersky Cybersecurity Index pot să vadă statisticile privind pierderile financiare specifice produse în urma activității de infracționalitate cibernetică. De asemenea, pot să compare informațiile pentru diferite grupuri de utilizatori (de exemplu, folosirea smartphone-urilor în rândul persoanelor în vârstă din Statele Unite ale Americii și al tinerilor din Suedia).
Indicele global pentru cea de-a doua jumătate a anului (Indiferent-Neprotejat-Afectat) a fost de 74-39-29. În traducere, 74% dintre utilizatori nu au crezut că ar putea să devină victime ale atacurilor cibernetice, 39% dintre respondenți nu folosesc soluții de protecție pentru toate dispozitivele conectate la Internet, iar 29% dintre cei intervievați au fost victime ale amenințărilor cibernetice în ultimele luni. Versiunea anterioară avea valori de 79-40-29, ceea ce înseamnă că, în urmă cu șase luni, mai multe persoane se credeau invulnerabile și rămâneau neprotejate.
Procentul victimelor infracționalității cibernetice rămâne la același nivel (29%) doar pentru că acest indicator a fost modificat în versiunea actuală. Pentru a avea o imagine completă, lista amenințărilor cibernetice include acum ”fraude financiare” și ”dispozitivul a fost folosit pentru atacuri cibernetice”, fără de care indicatorul mediu al celor ”afectați” la nivel global ar fi fost de 27%, în loc de 29%. Acest lucru înseamnă că numărul victimelor din cea de-a doua jumătate a anului 2016 a scăzut simultan cu creșterea responsabilității utilizatorilor privind siguranța lor.
74% dintre utilizatori nu au crezut că ar putea să devină victime ale atacurilor cibernetice, 39% dintre respondenți nu folosesc soluții de protecție pentru toate dispozitivele conectate la Internet, iar 29% dintre cei intervievați au fost victime ale amenințărilor cibernetice în ultimele luni.
De exemplu, numărul utilizatorilor care au întâlnit programe malware a scăzut de la 22%, la 20%, iar costurile pentru eliminarea consecințelor infectării cu malware au scăzut de la 121 de dolari, la 92 de dolari. Cu toate acestea, procentul celor care au devenit victimele altor tipuri de amenințări a crescut. De exemplu, numărul utilizatorilor afectați de programe ransomware, phishing, furt și scurgeri de date a crescut. În același timp, suma medie furată de infractorii online a crescut de la 472 de dolari, la 482 de dolari.
În plus față de raportul în sine și pierderile financiare, sunt prezentante informații suplimentare care creează imaginea utilizatorului modern de Internet. De exemplu, statisticile de pe site arată că numărul dispozitivelor conectate la Internet într-o familie continuă să crească: în prima jumătate a anului au fost 5.9 de dispozitive/ familie, pe când în cea de-a doua jumătate această cifră a ajuns la 6.3.
În același timp, din ce în ce mai mulți oameni folosesc serviciul de banking online (59% în prima jumătate, versus 77 % în a doua jumătate), fac cumpărături online (73% versus 90%) și folosesc sisteme de plăți digitale (44 % versus 65%).