Octavian Palade
Vlad Andriescu
Conform unui studiu recent publicat de Gallup la finalul anului trecut, 23% din angajați simt că au ajuns la burnout des, iar 44% simt asta destul de des. Potrivit statisticilor medicale, tratamentele pentru burnout, care sunt și psihologice, dar și fizice, înseamnă 190 de miliarde de dolari la nivel mondial. Cele mai frecvente probleme sunt cele cardiace, probleme gastrointestinale, dar chiar și moarte timpurie.
Suntem o generație care muncește într-un mediu mai stresant decât oricând. Deși nu mai facem la fel de multe joburi fizice, nici nu mai muncim de la 10 la 18, înregistrăm zile lungi de muncă, stres continuu, imposibilitatea de a ne deconecta de la email în vacanță. Astfel, chiar dacă ajungem să ne petrecem mare parte a timpului pe scaun la birou, suntem mai epuizați ca niciodată.
Ne ardem lent, pe scaune comode în birouri cu aer condiționat și îmbrăcați cu cele mai cool haine. Iar apoi ne blocăm. Și nu știm de ce. Și târziu descoperim că se numește burnout.
Deschis, despre Burnout
Pe 9 mai, am fost la Sesiunea deschisă despre burnout organizată de Secom la Grand Cinema&More unde experți în sănătate și mindfulness, reprezentanți ai mediului sportiv și de business au discutat si au prezentat experiențe personale despre impactul emoțional, mental și fizic al burnout-ului.
Evenimentul face parte dintr-o serie de conferințe educative Secom prin care compania își propune să aducă față în față specialiști din domeniul medical, diverși experți și persoanele interesate de un stil de viață sănătos. Inițiativa are drept scop promovarea unei atitudini responsabile față de propriul organism și cultivarea unui comportament preventiv.
Speakerii evenimentului despre burnout au fost Andrei Dumitrașcu (Marketing & Communcation Director Secom România), Radu Țincu (Medic Primar anestezie terapie intensiva), Madeleine Negoiță (Psihoterapeut si psiholog clinician la Clinica Oana Nicolau), Radu Restivan (Fondator 321Sport), Ștefan Teodorescu (Marketing Strategy Director Ursus Breweries & Fondator Mindful Leadership) și Florin Frățilă (Actor și Stand-Up Comedian).
Despre burnout se vorbește de multe ori în șoaptă în companii, fie că e vorba de angajați sau antreprenori. E tabuul despre care nu se discută. Dar oamenii prezenți în sală au ascultat și s-au privit deschis. Cu toții știau că suferă într-o formă sau alta de burnout.
Pentru că studiile arată că 98% din români declară că sunt afectați de stres, conform unui studiu Ipsos realizat în noiembrie 2018, iar munca e principalul vinovat. Doar 8% însă recunosc că suferă de asta, potrivit studiului “Burnout in Europe, Relations with National Economy, Governance and Culture” realizat de Prof. dr. Wilmar Schaufeli, Universitatea Utrecht, Olanda, (Acesta a integrat datele unui studiu derulat în 2015 despre condițiile de muncă din Europa la care au participat diverse tipologii de angajați din 35 de țări europene, eșantionul total al studiului fiind de 43 675 respondenți. Aceste date despre burnout au fost corelate cu diverși indicatori economici, culturali din alte surse precum Banca Mondială, Eurostat și Organizația Națiunilor Unite.)
„Cine ne trimite pe noi în burnout?”
“Corpul bagă sub preș tot ce ar trebui să curețe, tot ce ar trebui să elimine. Burnout-ul nu se face într-o zi. Ai băgat acolo, ai investit. Eu am investit. Am 20 de ani cu un program intens. Peste muncă vin diferite inițiative, vin doi copii, vin și prieteni și poate mai am timp de mine. E foarte solicitant. Nu o zic ca să mă plâng, ci e o constatare. Nu sunt singur.”, explică Ștefan Teodorescu, Marketing Director la Ursus și trainer în zona de mindfulness.
De asemenea, el nu crede că burnout-ul apare dintr-un sadomasochism, ci mai degrabă din dorința de a face ceva. Cum se echilibrează el? Ajută alți oameni să se dezvolte profesional și să-și echilibreze stilul de viață și felul în care trăiesc.
“Când intrăm în morișca asta, cine ne bagă în ea? Noi, nimeni altcineva.”. Dar avantajul e că rezistența la burnout se antrenează, conform sfaturilor lui Ștefan Teodorescu. Un exercițiu util, de exemplu, ar fi exercițiile de respirație, în care oamenii se așază într-o poziție demnă, după cum spune Teodorescu, în scaun și respiră timp de un minut. “Dacă puteți un minut, puteți și 5-10 minute. Se poate face o oră pe zi de relaxare. O fac chiar eu. Îmi bifez și cele 7 ore de somn, dar am tăiat televizorul și Facebook, lucruri care mi se păreau că erau secundare”. [AT1]
“Slide, Excel, Slide, Excel, Alt Tab”
Andrei Dumitrașcu, Marketing Manager la Secom, a povestit din propria experiență cum s-a simțit burnout-ul. Între momentul zero și momentul când a decis să plece.
“31 martie 2014. Sunt în fața unui laptop la biroul meu și lucrez. Din exterior par un om liniștit, stăpân pe situație, știu ce am de făcut, în interior este furtună. Am multe întrebări, am multe frustrări, am nervi și mă întreb de ce fac acele slide-uri. Cui vor ajuta? Când voi termina prezentarea? O voi termina vreodată. Am un Excel. Și la 11 întâlnire. E 9.20. Mă mișc cu Alt Tab, când Power Point, când Excel. Închid laptopul, mă duc în ședință. După 3 ore mă așez la birou, mă uit în gol un minut, îmi strâng laptopul și plec.” După acel moment, Andrei nu a plecat de tot. Și-a luat concediu și a revenit.
“Așa a început burnout-ul la mine. Am considerat că e o perioadă. Am decis să mă deconectez o perioadă. Cum te deconectezi într-o corporație? Nu poți. Am vrut să mă scot din priză complet.”, a povestit el.
“30 martie, 2017. Ora 9. Deschid ușa biroului șefului meu. Îi spun că plec. Aveam 35 de ani, un networking variat, ceva resurse puse deoparte, dar mai presus de asta aveam o poftă imensă de a mă descoperi. Înțelegeam că trec printr-un sindrom, trec prin ceva pe care nu mi-l puteam explica. A urmat o perioadă interesantă. M-am liniștit, nu mai aveam task-uri și telefoane. Aveam un plan de a face ceva concret, nu voiam să-mi bat joc de timpul meu. Voiam să mă centrez pe mine însumi. Să fiu egoist. Așa a început cea mai frumoasă perioadă a mea.”, povestește Andrei.
Ce faci după ce te eliberezi?
“Am făcut lucruri banale, simple. Am făcut lucruri banale pentru mine la care tânjeam. Am băut o cafea pe Calea Victoriei la ora 10 cu Dilema proaspăt apărută. Am început să mă plimb. Prin lume și prin țară. Am descoperit Bucureștiul ziua, în timpul săptămânii. Am fost chiar și la un muzeu. Muzeul Hărților. Am stat 5 ore. Am descoperit că-mi plac hărțile. Făceau lucruri care-mi plăceau. Mi-am luat un Smart, eu obișnuit în mașini de corporație. De luni până vineri făceam tot ce-mi poftea inima.”
“Nu mai puteam psihic să duc o conversație în trecut. Am redescoperit oameni, prieteni. Am redescoperit frumusețea de a mă întâlni la o cafea fără nicio motivație. Am redescoperit pasiunea de a scrie, așa că am scris două cărți pentru copii.”, spune Andrei.
Concluzia de azi? “Acum cheia e să fiu într-un loc unde mă simt bine în echipă și să știu exact de ce fac ceea ce fac. Acestea sunt elemente cheie ca să nu ajungi din nou în burnout.”
Schimbarea apare când vorbești despre problemă
Una dintre marile probleme ale oamenilor care suferă de sindrom burnout e că nu acceptă asta. Radu Restivan, unul dintre speakerii evenimentului și fondatorul comunității sportive 321Sport spune că asta a fost și problema lui.
“Am vrut într-o dimineață să dau un pumn în oglindă, dar de fapt am vrut să-mi dau un pumn mie. Munceam atât de mult, îmi luasem atât de multe task-uri și încercam să mulțumesc toți clienții care veneau. Le răspundeam tuturor, stăteam până noaptea să răspund la mail-uri. Voiam să-i împac pe toți oamenii.”, își amintește el de o perioadă de acum câțiva ani.
“Schimbarea a venit când am decis să vorbesc despre chestia și să accept că există. O problemă în mod real începe să capete un sens către rezolvare când vorbești despre asta. Burnout-ul este cel mai cumplit când îl ții în tine. Nu există niciun fel de unitate în burnout. Pot fi două cauze complet diferite la două persoane.”, își amintește Radu Restivan.
Burn. Până când out.
Burnout-ul nu se manifestă doar psihic. Pentru că mintea noastră are capacitatea de a duce o problemă din creier în corp și să-l facă să sufere. Așa că burnout-ul apare și la capătul unor afecțiuni ale lumii moderne. Stresul și epuizarea sunt bolile de care se poate muri acum.
Ce pățești de la burnout? “Societatea actuală e caracterizată de boli care se trag din burnout. Boli cardiovasculare, obezitate, diabet, hipertensiune le trăim din ce în ce mai tineri. Crește mortalitatea sub vârsta de 45 de ani. Pentru că muncim mai mult, dormim mai prost sau deloc, pentru că suferim de insomnie. De aici e un singur pas până la sindromul depresiv.”, spune doctorul Radu Țincu, medic primar terapie intensivă la Spitalul Floreasca.
“Angajatorul trebuie să ne motiveze și să ne spună de ce să muncim cu drag acolo. Trebuie să avem încredere în angajator și în echipă. Trebuie să comunice cu noi. Un prieten mi-a spus că e foarte deranjat că în compania lui la telefon este adresat cu un apelativ numeric. Pentru că are un indicativ. Depersonalizarea îi produce o senzație neplăcută. Ești catalogat ca un robot. Trebuie să ai suport în echipă și să ai o echipă care să te susțină în burnout, nu o echipă care să te sape și să-ți pierzi taskul primit. Și trebuie să ai independență decizională.”, acestea ar fi potențiale soluții din punctul de vedere al doctorului Țincu, un om care recunoaște deschis că are diferite strategii prin care să evite ajungerea în burnout din cauza programului și mediului de lucru foarte stresant.
Poți urmări întreaga discuție în video-ul de mai jos și dacă ai găsit soluții la burnout, dă-ne un semn în comentarii ca să dezbatem.
