Lectură de 5 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Taximetriștii acuză concurență neloială sau, pur și simplu, faptul că legalizarea Uber și Bolt îi va scoate din marja de profit și așa mică. 15.000 de taxiuri există pe străzile din București, iar șoferii protestează de multă vreme că Uber și Bolt îi îngrămădesc într-un colț.
Argumentul e real. Venirea serviciilor de ridesharing duce la presiune mare asupra industriei taxiurilor, pentru că pur și simplu lucrurile se mișcă altfel, mai rapid, în ridesharing. Datele din Statele Unite arată că Uber și Lyft au o cotă de piață de 72%, în timp ce taxiurile au ajuns la 5%.
Mai există și o altă problemă. Nici taximetriștii, nici uberiștii din Statele Unite, piața reper pentru concurența de acest tip, nu o duc bine. Poate că unii au o mașină galbenă, iar alții nu, dar dificultățile lor sunt evidente. Industria forțează șoferii la un program dur, de 10-12 ore pe zi, ca să ajungă la un venit mulțumitor. Situația e dificilă și în România.
Cum mergem mai departe? M-am gândit la câteva sugestii, unele dintre care le-am scris și într-un text publicat pe start-up.ro pe 14 februarie. Îl poți citi aici. Acolo am pus 21 de sugestii, multe dintre ele se regăsesc astăzi în ordonanța pentru transport alternativ.
● Firmele de taximetrie trebuie să se adapteze la nevoile pieței. Piața cere de la taximetrie predictibilitate. Adică să știi că poți plăti cash, card, cu telefonul, oricum ar fi. Metode diversificate de plată. De asemenea, predictibilitate înseamnă să știi cât costă cursa fără să ți se impună un tarif necunoscut, aflat pe stradă. Predictibilitate înseamnă ca taxiurile să meargă pe harta oferită de Google Maps sau Waze sau pe un traseu stabilit împreună cu clientul.
● Taximetria a avut surge price de multă vreme. Se cheamă “să faci prețuri”. Cum spuneam, ar trebui gândit un sistem diferit. Dacă faci comanda din aplicație, prețul să fie unul competitiv cu cel de la Uber. Dacă iei mașina din stradă, să ai pe aparat, fiscalizat, un cost mai mare pe kilometru pentru că practic ești luat cu prioritate. Așadar, vor fi ajutați și taximetriștii care preferă să aștepte clienții care au curse de 50 de lei și să facă trei trasee pe zi, dar nu vor fi dezavantajați toți taximetriștii onești, care au imaginea pătată de colegii lor.
● Nu trebuie să existe un cod vestimentar. Nu cred că suntem încă în Germania unde șoferii de taxi sunt la costum. Motivul e simplu. Acolo există taxiuri Mercedes și costă foarte mult, așa că e un alt nivel. Cred că îmbrăcămintea decentă e în regulă. Mai important pentru taximetriști pentru a cuceri această piață ar fi să aibă mașinile curate, să miroasă frumos, dar să nu fie o invazie de brăduți, să nu fumeze în interiorul mașinilor.
● Aerul condiționat. Pornit în mod standard, închis doar la cererea clientului. Atitudinea trebuie să fie cea în care clientul, oricât de exagerat este uneori (și da, taximetriștii au de-a face cu tot felul de oameni), să primeze. El trebuie ascultat și înțeles. Nu i se face un serviciu, ci taximetriștii oferă un serviciu. Ca la restaurant. Evident, ca la restaurant, și taximetriștii își pot selecta clientela pe motive obiective.
● O soluție pentru industria întreagă ar fi trecerea spre mașini mai bune care să ofere confort dezvoltat și să placă generației tinere. Adică mașini electrice. Sunt câteva mașini destul de ieftine pe zona aceasta, există vouchere de la stat, deci oportunitatea e mare. Încărcarea mașinilor poate fi lentă, în comparație cu gazul sau benzina, dar experiența e bună și companiile de taxi pot crea infrastructură de încărcare ieftină.
● Dezvoltarea de servicii conexe pe lângă taximetrie - livrări, curier rapid, servicii corporate mai dezvoltate (contracte cu firme) decât sunt acum. De asemenea, o oportunitate ar fi cea în care mașinile să poată fi dotate și cu mici lucruri care au atras oamenii la Uber, dar mai dezvoltate. De exemplu, cum ar fi să vinzi apă, energizant sau suc în mașină? Suprapreț, bineînțeles, ca în comerț, dar mai bine decât o cursă foarte scumpă.
● Pentru șoferi: scaunul șoferului să stea într-o poziție normală de condus, nu aplecat pe spate să nu ai unde pune picioarele. Clientul contează, nu neapărat să stai tu ca un boss.
● În continuare cred că e o greșeală că mașinile Uber pot fi vechi de 15 ani. E un compromis pe care Guvernul l-a permis la presiunea industriei de ridesharing. 10 ani pentru toate mașinile.
● Feedback clar pentru șoferi, raportare și rating. Eliminare din sistem la greșeli repetate.
● Comunicare mai bună pentru industria de taxi. Din păcate aceasta are o imagine proastă. Domnii de la COTAR nu sunt cele mai bune modele de comportament și eleganță. Industria ar trebui să-și ia niște consultanți care să comunice și să facă niște campanii. Care este avantajul taxiului? Adevărul e că dacă vrei să iei un taxi îl găsești mai rapid și mai aproape decât ridesharing-ul. Încă se mai poate. Trebuie comunicat pe acest lucru. De asemenea, trebuie făcute campanii prin care bucureștenii să știe că atunci când plouă Uber și Bolt sunt mai scumpe, iar taxiurile sunt la dispoziție. Sau că dacă-și lasă mașinile au reducere de 50% la taxi.
● Campanii de comunicare prin care taximetriștii buni să fie scoși în față.
● Autocurățare a industriei de șoferii periculoși, nerespectuoși. Industria de taxi are șansa să se curețe acum. Evident, șoferii ar putea să se ducă și la Uber, dar acolo vor primi rating-uri de la utilizatori și pot fi scoși ușor din sistem. Industria de taxi are nevoie să se curețe de elementele care pătează activitatea altora.
● Șoferii dau rest și nu comentează dacă nu primesc ciubuc. Uneori primești, uneori nu. Nu e un drept, ci un merit. Unii clienți vor fi generoși, alții mai zgârciți. Aia e!
● Pentru șoferii de taxi: ieșiți de pe grupurile alea de WhatsApp și Facebook. Mai mult rău vă fac. Se discută mult, vă enervați și nu găsiți soluții. Oricum dacă vreți să discutați, o puteți face prin stație.
● Fără conversații telefonice în timpul cursei. Puteți întreba clientul dacă e posibil, dar atât. Și da, clientul va vorbi la telefon uneori. Aia e.
● Faceți campanii din când în când, voi șoferii. Îmbrăcați-vă la costum o zi. Toți. În altă zi dați cu toții o apă la oameni. În altă zi schimbați muzica.
● Întrebați clientul de aer condiționat, tipul muzicii, volumul ei și traseu.
Ai alte sugestii pentru industria de taxi? Lasă-ni-le mai jos în formular. Completăm cu un articol al comunității noastre.
Orașul are nevoie de taxiuri, ridesharing, trotinete electrice, scutere, autobuze, metrouri. Are nevoie de toate. Șoferii de taxi și de Uber au nevoie de drepturi, iar acum e un război pe care-l pierd ambele tabere. Șoferii ar trebui să se alieze și să aibă drepturi. De a munci bine, de a fi plătiți bine, de a avea un program decent.
Urmărește ecosistemul startup-urilor românești de peste șapte ani. Îi plac poveștile cu ratări mai mult decât îi plac poveștile de succes, pentru că e mai mult de învățat din sinceritatea unei înfrângeri. Dar nu crede că partida a fost pierdută. Susține antreprenoriatul, dar își păstrează un spirit critic față de ideile și implementările locale.
Vlad Andriescu
