”Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G” se află în dezbatere publică până la data de 17 august și a provocat o reacție puternică din partea Huawei din cauza ambiguității textului de lege și a condițiilor discutabile care nu țin cont de securitatea tehnică a echipamentelor de rețea. Proiectul de lege e disponibil aici.

George Zhang a criticat, în primul rând, modul în care se încearcă adoptarea acestui proiect de lege. ”Draftul de lege a fost lansat pe repede înainte, în timpul vacanței de vară, când nu toată lumea e disponibilă pentru a analiza impactul și pentru a avea o dezbatere deschisă”, a declarat CEO-ul Huawei. ”Credem că perioada de consultare publică e foarte scurtă și nu toți cei interesați vor putea avea timp să analizeze impactul pentru industrie și pentru societate”, a mai declarat acesta.

Potrivit estimărilor Huawei, România ar avea de pierdut circa 9,2 miliarde de euro în cazul în care legea ar fi promulgată și Huawei nu ar avea voie să participe la dezvoltarea rețelei 5G. Potrivit lui Zhang, estimatul de 9,2 miliarde de euro ar putea fi unul ”optimist”, costurile putând fi mult mai mari pe termen lung. Interzicerea Huawei prin legea 5G ar presupune eliminarea tuturor echipamentelor deja existente în rețelele actuale într-un termen de 5 ani de la o eventuală decizie a CSAT în acest sens, iar având în vedere că Huawei colaborează cu toți cei 4 operatori din România, doar acest aspect ar aduce costuri de peste 5 miliarde de euro.

”În ultimii 30 de ani, nu a existat o implicare a mediului politic în rețea și operatorii au fost o treabă excelentă. Nu au existat probleme de securitate. Acum, dacă vrem să instaurăm o lege nouă pentru a oferi protecție, trebuie să ne concentrăm pe partea tehnică”, a menționat CEO-ul Huawei, criticând faptul că nu există criterii tehnice în proiectul de lege care ar urma să reglementeze rețeaua 5G.

Ăsta nu e un ”adio”

Zhang a menționat că Huawei pune accent pe securitate și pe transparență și a menționat că oricând compania este deschisă unui agreement de tipul ”no-backdoor” cu România.

În timpul conferinței de presă, Zhang a reamintit faptul că, timp de 30 de ani, Huawei nu a avut niciun incident de securitate, componentele sale fiind în peste 170 de țări, în peste 1.500 de rețele, deservind peste 3 miliarde de persoane din toată lumea. CEO-ul Huawei România a explicat și structura companiei, a acționariatului, dar și faptul că între 2009 și 2018, finanțarea din partea statului chinez a însumat doar 0,3% din totalul veniturilor companiei, iar 75% din credite au fost accesate de la bănci străine.

George Zhang a dat și exemplul numeroaselor țări UE care nu au nicio intenție de a interzice participarea Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G. Printre ele se numără Germania, Franța, Belgia, Ungaria, Austria, Suedia, Norvegia și Islanda. Și operatorii de la nivel global par să fie alături de Huawei, arătându-și încrederea față de companie cu multe ocazii. ”Comunicăm foarte bine cu toți cei 4 operatori români și avem relații de colaborare foarte bune. Nu există semnale că operatorii ar vrea să schimbe providerul - au încredere în Huawei și vor avea încredere în Huawei”, a declarat George Zhang privind colaborarea cu operatorii locali.

Zhang a menționat că a trimis o solicitare către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor privind proiectul de lege. ”Dorim să avem două luni la dispoziție pentru a vorbi cu toată industria telecom. Vorbim de o lege care va avea impact pentru 10-20-30 de ani. Chiar și la o citire rapidă vedem că legea face referire doar la discuții politice și abordează foarte puțin măsurile tehnice”, a mai declarat CEO-ul Huawei.

Playerfy: Aplicația românească prin care îți găsești cu cine să ieși la fotbal

El a mai susținut că ”legea nu respectă principiile concurenței libere și legile comerciale europene, nu respectă directivele europene privind telecomunicației”.

George Zhang e nemulțumit și de faptul că proiectul de lege nu arată care ar fi pașii pe care o companie ar trebui să îi urmeze pentru a primi avizul, dar și ambiguitatea unor cerințe, ambiguitate ce ar putea fi folosită împotriva companiei.