Acest articol a apărut inițial ca Nota Redacției în newsletter-ul start-up.ro din data de 23 iunie 2021. Abonează-te și tu pentru a primi zilnic cele mai noi știri, cele mai bune sfaturi!


De ce trebuie să fie așa? De ce trebuie să așteptăm după toate problemele trecutului pentru a face inovație?

Conform raportului Uniunii Europene la nivelul anului 2019, România era pe ultimul loc în UE când vine vorba de capacitatea de inovare. Aceasta, arată raportul, stă la baza prezenței competitive de pe piață. Din 2011 până în 2019 nivelul de inovare în UE a crescut cu 8,8%, iar singurele țări cu puternice scăderi au fost România și Slovenia.

Un clasament Cornell University din 2015 arăta că România e pe locul 54 la nivel mondial când vine vorba de inovație, în urma Bulgariei și Republicii Moldova.

Și apoi ne apucăm noi să scriem despre inovație, despre startup-uri care aduc tehnologia, ba în agricultură, ba în domeniul orașelor inteligente. Și oamenii își amintesc de problemele lor de zi cu zi. Că nu au coșuri de gunoi, că traficul e prost, că e gunoi pe jos, că țăranii sunt pe alocuri săraci. Și se gândesc „băi, de ce scriu ăștia despre tot felul de SF-uri?”.

Aș fi primul să le zic SF-uri, doar că nu sunt. Trebuie doar un minimum de inițiativă și înțelegere despre cum le poți folosi. Plus că nu trebuie să începi cu cele mai complicate tehnologii. Astăzi orice țăran are un smartphone mai de doamne-ajută, de ce nu ar avea pe el și altceva în afară de YouTube, Facebook și TikTok? De ce nu ar avea și o aplicație care să fie legată la niște senzori de pe plantația lui? Sau la becurile din grajd. O aplicație care să-i permită să pună la vânzare produsele pe care le are?

De ce orașul ar trebui mai întâi să se rezume la coșuri de gunoi și gropi? Da, acelea sunt nevoi de bază, dar nu ne opresc să inovăm. Nu sunt printre cei care cred că orașele sunt sărace și nu au bani de inovație. Inovația nu trebuie să fie scumpă. De-a lungul anilor au fost atât de multe fonduri europene pentru dezvoltări și au fost aplicate atât de prost, încât uneori ni se pare că se sparg banii degeaba.

Inovația trebuie făcută cu cap, fără îndoială, nu cu proiecte megalomane. Dar dacă o primărie ar putea investi azi într-un sistem de iluminat public smart, care să reducă din consumul de energie și să ne facă viața mai bună, ce ai zice? Să nu o facă și să bage banii în gropi? De ce nu ar putea să le facă pe ambele?

De fapt, ăsta e mesajul scrisorii mele din acest newsletter. Și nu e prima oară când o zic. Ne punem pe o treaptă inferioară. La străini e mai bine. Uite ce curat e! Dar lucrurile acelea nu au venit ușor și nu au venit peste noapte. De ce nu se poate și la ei? Asta înseamnă să ne asumăm că nu facem lucrurile ca ieri, ci ca mâine. Și că orașele pe care le visăm nu sunt cele în care cârpim gropi, ci în care apariția unei gropi e o chestie banală, care e rezolvată ulterior în câteva zile.

Și mai mult, inovația aduce transparență. Și poate am uitat, dar în ultimii ani românii au tot protestat pentru mai multă transparență și mai puțină corupție. Prin tehnologie avem transparență. Ne face să știm unde greșim, unde să investim și ni se alătură nouă. Iar dacă ai luat un smartphone în mână în ultimul an, știi că nu mai vorbesc de SF-uri, ci de normalitate.