Lectură de 4 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Astăzi, cu peste 500 de aplicații similare Snake, disponibile în magazinele de aplicații, departe de începuturile timide ale jocurilor de tip arcade, se estimează că industria aplicațiilor mobile va atinge până în 2026 o valoare de piață de 407,31 miliarde USD, conform Mobile Application Market by Marketplace and App Category: Global Opportunity Analysis and Industry Forecast, 2019-2026.
Așadar, într-o economie bazată pe cunoaștere și tehnologie, proprietatea intelectuală (PI) și-a asumat un rol major și nu este deloc surpinzător că activele de PI au depășit cu mult valoarea activelor fizice deținute de companii. Având în vedere că până în primul trimestru al anului 2021, numai pe Google Play erau disponibile 3.482.452 de aplicații, urmate de Apple App Store cu 2.226.823, Windows Store 669.000 și Amazon Appstore 460.619, o strategie PI este un element crucial pentru potențialul business-ului tău.
Programatori și antreprenori și-au pus întrebarea asta. Pe scurt, răspunsul este că da, răspunsul mai pe larg este, depinde. Chiar dacă brevetele au fost asociate în mod tradițional cu procesele și produsele industriale, recent, s-a observat o schimbare în direcția invențiilor legate de software care pot beneficia de protecția unui brevet. Cu toate acestea, brevetarea unui software nu este un nici ușoară, nici eficientă din punct de vedere al costurilor și al strategiei.
Dacă intenționezi să îți brevetezi aplicația la Oficiul European de Brevete (EPO), ar trebui să verifici în primul rând dacă aplicația ta îndeplinește criteriile de noutate, inventivitate și aplicabilitate industrială, și dacă răspunsul este da, atunci ai putea să iei în considerare obținerea drepturilor de proprietate intelectuală privind brevetarea. O aplicație brevetată înseamnă că alții vor fi împiedicați să producă, să vândă sau să folosească invenția fără consimțământul tău.
Există însă dezavantaje în acest sens: (1) procesul de depunere, examinare și acordare ar putea dura până la 4 ani sau chiar mai mult – în eventualitatea în care cererea este contestată în aceste etape – fără a oferi nicio garanție că ți se va acorda brevetul, (2) poate fi foarte scump – procesul de aplicare, acordarea, reînnoirea, asistența profesională, și lista poate continua – și, (3) în cazul în care aplicația ta va primi un brevet, există șansa ca până atunci, software-ul protejat să fie deja depășit ca tehnologie și să nu mai poată ține pasul concurenței.
Însă, există un număr semnificativ de brevete acordate în fiecare an invențiilor legate de software, potrivit Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO), majoritatea acordate în țările dezvoltate. Odată acordat, un brevet poate oferi un monopol din punct de vedere juridic – drepturi exclusive pentru o perioadă de 20 de ani – asigurând o poziționare strategică pe piață, ceea ce înseamnă că software-ul respectiv nu va putea fi imitat de concurență.
Drepturile de autor pot proteja operele, programele de calculator și bazele de date electronice, ceea ce înseamnă că poate fi protejat și limbajul de programare (cod) , fiind expresia unei idei. Dacă ai scris codul aplicației tale de la zero, la fel cum ai fi scris o carte sau o melodie și ești autorul unic și original al acelei opere prezentate public, ai drepturi de autor exclusive. În afară de costurile mai mici asociate cu drepturile de autor, protecția durează pe perioada întregii vieți a autorului și încă 70 de ani (de la decesul acestuia), fiind mult mai ușor de obținut, deoarece apar automat la crearea operei, fără alte formalități implicate. Dreptul de autor al software-ului tău îți poate acorda drepturi de reproducere, drepturi de adaptare (dreptul de a face alte lucrări derivate) și dreptul de distribuire (ceea ce înseamnă că poți pune la dispoziția publicului lucrarea cu drepturi de autor specifice).
O altă opțiune pe care dezvoltatorii software/programatorii ar trebui să o aibă în vedere este utilizarea secretelor comerciale pentru a proteja codul, structura, algoritmii etc. aplicației. În afară de acestea, poți proteja și interfața grafică (GUI) a aplicației tale mobile prin intermediul imaginii comerciale (trade dress). În plus, acordurile de confidențialitate (NDA) s-ar putea dovedi un instrument juridic foarte util pentru a te asigura că până la lansarea publică a aplicației, aspectele tehnice vor rămâne confidențiale, putându-te proteja de foști angajați care ar putea divulga detalii către concurență.
Dacă vrei să asiguri protecția aplicației tale mobile trebuie să parcurgi câțiva pași, înțelegând că atunci când dezvolți o aplicație, nu este vorba numai despre aplicație per se și business, cât mai degrabă despre faptul că ar trebui să facă parte din strategia ta generală să ai un portofoliu de PI securizat.
Pentru asta, poți breveta aplicația, dar este un proces destul de îndelungat și scump, existând oricum șansa ca aplicația să nu fie eligibilă pentru un brevet; îți poți proteja codul sursă, poți înregistra toate elementele legate de marca/aplicația ta și te poți asigura că semnezi NDA-uri cu toți angajații, partenerii sau colaboratorii.
Pentru a face față pe piața aplicațiilor mobile, o companie ar trebui să țină cont de toate aceste aspecte legate de proprietatea intelectuală, din moment ce nu numai că asigură drepturi de exclusivitate, dar are și un cuvânt puternic de spus în ceea ce privește atragerea investitorilor și asigurarea unei strategii profitabile de exit.
Paul Cosmovici este consilier european în domeniul Proprietății Intelectuale fiind avocat în barourile din New York, Geneva, Paris, Frankfurt și București. Are experiență în domeniul strategiei de Proprietate Intelectuală implicându-se în tranzacții comerciale, extinderi de portofolii de mărci și în protejarea efectivă a activelor de IP pentru multinaționale și pentru startup-uri. În ultimii 10 ani, Paul a lucrat cu organizații din farma, FMCG, software, investiții.
Paul Cosmovici
