Articolul acesta a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletter-ul start-up.ro de marți, 24 august. Puteți să vă abonați la newsletter aici.

Una dintre cele mai mari greșeli pe care le putem face - ca indivizi obișnuiți sau, în special, ca antreprenori - este să credem că există o singur cale către succes, o singură formulă miraculoasă, o cheie universală care deschide porțile către Eden.

Aici există două capcane. Prima e cea în care presupunem că putem achiziționa respectiva cheie de la diverse personaje cu limbă aurită, dar fără niciun alt merit (antreprenorial sau de altă natură). Nu are rost să fac o listă cu numele acestor personaje - unele sunt cunoscute la nivel internațional, altele vând ”ulei de șarpe” doar credulilor din România. Din fericire, am auzit situații de antreprenori care și-au îngropat afaceri oneste încercând să-i urmeze pe acești ”guru”.

Mai sunt cei care nu au ajuns să-și vândă din case sau din business pentru a urma sfaturile unor șarlatani, dar care au citit toate biografiile marilor antreprenori (defuncți sau încă în viață) ca pe Biblii, încercând să pună în practică lucrurile văzute acolo fără a le trece prin filtrul ”realității de pe teren”.

Ceea ce ne duce la cea de-a doua capcană. Mulți dintre cei aflați la început de drum încep afaceri având în cap o traiectorie predefinită de la care nu sunt dispuși (sau nu concep) să se abată. Nu zic că planificarea e rea, nu spun că e nociv să-ți setezi așteptări și speranțe mari - dar, în calitate de antreprenor, nu trebuie să ignori importanța flexibilității. ”Realitatea de pe teren” se schimbă de la o zi la alta, iar cei care îți spun ”știam din prima zi exact că vom ajunge aici în această zi” fie te mint, fie sunt copiii lui Nostradamus și ai Babei Vanga.

Cei care reușesc se adaptează constant la ce se întâmplă în jurul lor și își definesc succesul de la o zi la alta, savurând orice mică victorie și schimbându-și planurile în funcție de fiecare situație întâlnită în parte. Nu înțelege greșit - țelul final e mereu prezent (conștient sau subconștient), dar traseul până la el se construiește cărămidă cu cărămidă, nu le este așternut în fața ochilor. Cei ce nu înțeleg asta o iau, de multe ori, pe poteci ce par a fi solide, afundându-se, la un moment dat, în nisipurile mișcătoare ale lumii business-ului.

Cei care își definesc succesul ca un concept fix (ca formă și ca durată necesară pentru a-l atinge) au ochelari cal și nu doar că riscă să nu observe riscurile și provocările ce apar pe parcurs, dar riscă să nu observe nici oportunitățile care i-ar putea duce pe căi ce nu le-ar fi crezut posibile.

Ia-o pas cu pas, zi cu zi, victorie cu victorie. Nu pleca urechea la șarlatani, nu încerca să urmezi calea altora care au reușit înaintea ta și nu fi atât de arogant încât să crezi că știi tot drumul dinainte de a face primii pași pe el. Și succesul va veni.