Irina Achim
Invazia Ucrainei de către Rusia i-a determinat pe antreprenorii marilor industrii să reducă prognozele de producție și vânzări pentru următorii doi ani.
Conform unui raport al Agenției de Evaluare Financiară S&P Global Ratings, implicațiile economice ale invaziei Rusiei includ întreruperea aprovizionării cu energie și închiderea fabricilor din Europa de Est, cât și presiuni inflaționiste în economii privind creșterea prețurilor la energie, alimente și materii prime.
Mulți dintre antreprenorii intervievați de Instant Factoring au declarat că se confruntă cu problemele cauzate de criza de sănătate și exacerbate de război, printre acestea numărându-se sincopele în lanțul de aprovizionare și termenele lungi de plată.
În contextul pandemiei de coronavirus, care a afectat puternic majoritatea sectoarelor din economia românească, nici companiile care activează în industria producției și furnizării de servicii nu au făcut excepție.
Sincopele lanțului de aprovizionare, lipsa de personal sau lipsa unui cash-flow stabil au fost doar câteva dintre cauzele care au provocat o scădere cu 72,8% a volumului cifrelor de afaceri provenite din furnizarea de servicii în aprilie 2020, față de luna precedentă a aceluiași an, conform datelor Institutului Național de Statistică. De altfel, în aceeași perioadă s-a înregistrat și o scădere cu 36,2% a producției industriale.
„Din 2014 am avut o creștere constantă, iar în anul 2019 am ajuns la o cifră de afaceri de 670 de mii de euro. În anul 2020, odată cu debutul pandemiei, cei 20 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar cifra noastră de afaceri a scăzut cu aproape jumătate față de anul precedent”, afirmă Nicu Negura, proprietarul firmei de fabricare a mașinilor și utilajelor specifice, AUTOLIV ROMANIA SRL.
Materiile prime cu 25% mai scumpe
Când efectele pandemiei s-au estompat, iar companiile începuseră să revină la fluxul normal de activitate, au întâmpinat noi probleme din cauza conflictului militar din vecinătate.
„Debutul anului 2022 a venit la pachet cu o serie de dezechilibre și perspective neliniștitoare la nivel global, determinate și de un context geopolitic dificil și acutizat și de pandemie, efecte care încă se resimt și astăzi pe piaţă. Aceste elemente s-au transpus în realitate în creşteri substanțiale de preţuri la materiile prime, fiind urmate de închiderea unor fabrici, lucru care a afectat considerabil marile industrii, de pildă, cea textilă și auto”, explică Cristian Ionescu, CEO Instant Factoring.
Primul efect economic pe care l-a avut începerea conflictului militar din Ucraina a fost creșterea prețurilor materiilor prime. La doar șase săptămâni de la izbucnirea războiului, producătorii au înregistrat o creștere de 25%, potrivit lui Tiberiu Stoian, antreprenor și fondator al fabricii Exonia.
Provocările la nivelul lanțurilor de aprovizionare au fost accentuale și de problemele apărute atât la nivelul materiei prime, cât și în ceea ce privește creșterea prețurilor la produsul finit.
„Odată cu creșterea prețurilor carburanților, la costul transporturilor a fost adăugat și costul materiei prime. Mulți producători au fost afectați pentru că au depins într-o mare măsură de furnizori puțin și majoritatea erau din Federația Rusă. Cu cât ponderea furnizorilor ruși la nivel de aprovizionare este mai mare, cu atât mai mult producătorii se confruntă cu sincope. De asemenea, au fost afectați și mulți comercianți care lucrau cu un număr mic de producători, chiar dacă aceștia erau europeni deoarece și-au diminuat și producția pentru că au intuit că va apărea o reducere a cererii”, punctează Tiberiu Stoian.
Sincopele lanțului de aprovizionare s-au accentuat și mai mult, termenele de plată s-au mărit, iar prețurile pentru materiile prime s-au dublat pentru unii producători. Companiile producătoare de mașinării și utilaje specifice au întâmpinat probleme în anul 2020 din cauza scăderii cererii, iar acum, problema cea mai mare este reprezentată de timpul de livrare foarte lung al materiilor prime, motiv pentru care nu pot onora proiectele la timp.
„Dacă un proiect se prelungește prea mult, înseamnă luni în plus de dat salarii, plătit chirii sau utilități. Avem deja două proiecte care trebuiau livrate la finalul lunii august, dar nu le-am putut onora pentru că avem câteva componente care au venit abia în septembrie. Asta înseamnă că nu vom livra nici către client la termen și nici pentru noi nu va fi bine, pentru că la aceste întârzieri se mai adaugă și termenele de plată de 60 de zile”, explică Nicu Negura.
Costul de producție a hârtiei - preț record
Daniela Binselan, care are o firmă ce activează în același domeniu, a explicat faptul că prețurile pentru anumite materii prime fluctuează foarte mult, ceea ce îngreunează procesul de aprovizionare: „La partea de materii prime feroase și neferoase se aprovizionează mai greu și își schimbă prețul de la o oră la alta. Nu aș putea să spun cât de mult, dar primim oferte de preț pentru anumite metale, iar pe ofertă scrie că prețul e valabil 2 ore sau o zi”.
Nu doar industria producătoare de mașini și utilaje a avut de suferit din cauza problemelor în lanțul de aprovizionare, ci și cea a cartonului ondulat. Costul de producție a hârtiei și a cartonului a ajuns la un preț record în mai 2022, când a atins pragul de 134.7%, față de august 2021 când se situa la 109.71%, conform datelor EUROSTAT.
„Europa și-a oprit producția de celuloză la începutul pandemiei, ceea ce a dus la o scădere drastică a producției de hârtie, multe dintre fabrici fiind închise pentru că nu mai aveau comenzi. Majoritatea producătorilor s-au confruntat cu probleme de aprovizionare, iar când lucrurile s-au mai normalizat a început războiul. Costurile hârtiei și ale cartonului s-au dublat acum față de anul trecut”, explică Nicolae Oprea, proprietarul unei firme producătoare de carton ondulat.
Pentru a face față acestor probleme, antreprenorii au căutat soluții care să-i ajute să își continue activitatea. Atfel, unii dintre ei s-au orientat către factoring, un serviciu financiar care oferă posibilitatea încasării facturilor înainte de termen. Cu banii obținuți din factoring, proprietarii firmelor au reușit să plătească materia primă, să-și fidelizeze angajații prin beneficii salariale, sau să facă investiții pentru dezvoltarea companiei.
