Florin Cașotă
Indicele prețurilor de consum (IPC) din ianuarie ne-a reamintit cât de dificilă este lupta împotriva inflației. Indicele principal a crescut la 7,4% din cauza presiunilor asupra prețurilor. Analiștii de la iBanFirst sunt îngrijorați, în special, de inflația accentuată în sectorul serviciilor, de potențialele efecte de răspândire asupra salariilor și de posibila relaxare fiscală înaintea alegerilor.
Aceștia prognozează că inflația va fluctua în jurul valorii de 5% până la sfârșitul acestui an și va reveni la ținta de 4% a băncii centrale abia în 2026. Inflația ridicată limitează perspectivele de relaxare a politicii monetare. În cazul în care economia va arăta semne îngrijorătoare de slăbiciune, analiștii cred că banca centrală va prefera să ajusteze lichiditatea interbancară decât să scadă dobânda de referință.
În prezent, lichiditatea interbancară se află aproape de un nivel record, ceea ce face posibilă o relaxare a politicii monetare cu puține efecte secundare negative asupra traiectoriei inflației. iBanFirst estimează că ciclul de relaxare monetară va începe mai târziu și va fi mai puțin agresiv decât se anticipa. Analiștii estimează o primă reducere în luna mai, cu o rată de 6% până la finalul acestui an, comparativ cu 7% în prezent.
Economia României va avea o creștere moderată
Economia României va înregistra o creștere moderată, sub potențial, o tendință observată și în restul Europei. iBanFirst estimează că PIB-ul României va crește cu 2,7% în 2024, depășind ușor ritmul de 2,0% din anul precedent. Creșterea economică va fi impulsionată în principal de investițiile publice și consumul privat, reprezentând o performanță notabilă în actualul context macroeconomic.
„Perspectivele noastre privind evoluția economiei românești sunt pozitive. Estimăm că PIB-ul va avea o creștere medie anuală de circa 4% în următorii 10 ani. Această rată de creștere este mai scăzută decât în trecut, deoarece reflectă o încetinire a creșterii la nivel global. Se preconizează că majoritatea economiilor vor opera sub potențialul lor în 2024 și în anii următori”, afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.
Partea pozitivă este că, în ultimul deceniu, România a înregistrat progrese semnificative, atât prin triplarea venitului mediu net, cât și prin creșterea ratei de fertilitate - de la 1,3 la 1,8 din anul 2000 până în prezent. Această ultimă tendință, care contrastează cu scăderile observate în majoritatea Europei, are potențialul de a stimula economia pe termen lung.
Principalul motiv de îngrijorare al analiștilor de la iBanFirst este deficitul bugetar ridicat. Cu un deficit de 5,6% din PIB, România se situează peste nivelurile înregistrate de țări cu economii similare, precum Cehia, care are un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB. Deși până în prezent investitorii străini nu au manifestat o preocupare față de această problemă, situația este considerată o potențială amenințare pentru stabilitatea economică pe termen lung, necesitând măsuri urgente de redresare din partea viitorului guvern.
Evoluția leului în raport cu euro și dolarul
Într-un context economic dificil, caracterizat de volatilitatea prețurilor, inflație ridicată și deficite bugetare în creștere, cursul de schimb al leului s-a menținut relativ stabil în raport cu euro, trend care va continua pe parcursul acestui an. Analiștii estimează că perechea EUR/RON se va tranzacționa într-un interval strâns în cea mai mare parte a anului, între 4,99 și 5,02.
În ceea ce privește cursul USD/RON, piața se aștepta la un ciclu descendent al dolarului începând cu al doilea trimestru, pe fondul relaxării politicii monetare a Fed, scăderii productivității în SUA și procesului de dedolarizare. Cu toate acestea, din luna ianuarie, percepția investitorilor față de evoluția dolarului a luat o întorsătură optimistă. Moneda americană se află într-o poziție favorabilă pentru performanță în acest an, sprijinită de factori geopolitici și de reziliența economiei americane, care a înregistrat o creștere a productivității de 3,2% în ultimul trimestru al anului 2023, în contrast cu economia UE.
Astfel, analiștii anticipează că dolarul va menține un trend ascendent față de leu pentru cea mai mare parte a anului. Perechea USD/RON a înregistrat o creștere de 2,60%, la cursul de 4,60, iar prognoza este că va atinge nivelul de 4,80. Alegerile prezidențiale din SUA pot induce o creștere a volatilității valutare, însă este puțin probabil să afecteze evoluția monedei.
Evenimente importante din acest an
Martie 2024: România și Bulgaria vor adera la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, iar aderarea cu frontierele terestre va fi discutată în anul următor.
Primăvară 2024: Va fi publicat raportul Comisiei Europene pentru România care analizează dezechilibrele macroeconomice.
Primăvară 2024: După 19 ani va fi restabilită o importantă legătură feroviară România-Bulgaria. Contractul are o valoare de peste 130 de milioane de euro.
3-14 iunie 2024: Se va desfasura cel mai mare exercițiu de apărare antiaeriană integrat al NATO, Ramstein Legacy, în România și Bulgaria. Acesta este deosebit de important în contextul războiului din Ucraina.
06-09 iunie: Alegeri europene. Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, va rămâne, probabil, principalul partid din Parlamentul European. Partidul Național Liberal - al doilea partid ca mărime din România și membru al coaliției de guvernare - este membru al PPE.
Alegeri locale (prevăzute în septembrie), prezidențiale și parlamentare (prevăzute în noiembrie-decembrie): Scenariul de bază este că actuala mare coaliție socialist-liberală va continua să formeze guvernul după alegeri. Cu toate acestea, balanța puterii va fi probabil mai mult înclinată spre socialiști. Partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar putea câștiga mai mult teren în aceste alegeri. Potrivit unor sondaje recente, ar putea obține aproximativ 20 % din sprijinul alegătorilor.
