Florin Cașotă
Irina AchimPodcast-ul ”Heat not BURNOUT” este proiectul nostru manifest anti-burnout, încercarea de a discuta cât mai mult pe subiect și de a aduce noi perspective asupra acestei epuizări, pe care ajungem s-o resimțim din ce în ce mai des. Proiect realizat cu sprijinul glo™.
glo™ este un dispozitiv electronic ce se utilizează împreună cu consumabilele compatibile ce conțin nicotină, o substanță ce creează dependență. Este destinat consumatorilor peste 18 ani. Acest produs nu este lipsit de riscuri.
În episoadele din podcast vom vorbi cu antreprenori, inovatori și specialiști despre pasiunea în muncă, dar și despre resursele la care putem aplea ca să nu ne ardem în procesul creativității.
Pentru experiența completă a acestui manifest anti-burnout, te încurajăm să explorezi secțiunea noastră și să-ți iei o pauză. După ce asculți acest episod, desigur.
Când Diana Vasile începea discuțiile despre subiectul ”TRAUMĂ”, acest cuvânt era total nepracticat și nedorit în România. Ba chiar i se sugera să găsească o variantă mai drăguță în a se referi la traumă.
Diana ne vorbește despre cum profesia de psihoterapeut nu exista înainte de 89 și cum după Revoluție a început perioada de redeschidere și dezvoltare a profesiei. Pe un astfel de fond, relația oamenilor cu trauma a fost la început de respingere totală.
”O parte dintre specialiști, cu atât mai puțin oamenii de alte pregătiri, nu doreau să folosim acest cuvânt. N-are nimeni vreo problemă să spună că i-a crăpat țeava și să aibă o crăpătură în țeava. Adică nu e o rușine să pățești asta, cum nici în noi nu e o rușine dacă ceva s-a rupt, ceva s-a blocat și are nevoie de un pic de recuperare. Așa că o să-i spunem traumă, nu e nevoie de un cuvânt cu sens pozitiv,” își amintește Diana de debutul ei în studiul traumei.
Încăpățânarea ei a condus la popularizarea subiectului, la pregătirea specialiștilor, care acum pot discuta și oferi consiliere pentru vindecarea traumei.
În procesul de a înțelege și de a explica publicului român ce este trauma și cum contribuie la sănătatea noastră mintală, Diana l-a adus de două ori în România pe Gabor Mate, un specialist și un autor care a câștigat multă popularitate în rândul celor care încearcă să se înțeleagă mai bine. A organizat conferințe, evenimente și sesiuni de pregătire și de agregare a comunității specialiștilor în studiul și tratamentul traumei.
În discuția noastră cu Diana, vorbim despre:
1. Definiția traumei:
- Trauma ca eveniment - când ni se întâmplă ceva care ne pune viața în pericol, o sperietură îngrozitoare.
- Trauma ca experiență internă - efectele acestei sperieturi, acelei dureri interioare care se produce în momentul în care traversăm o astfel de situație și discutăm despre traumă ca deconectare interioară, un blocaj care se produce în funcționarea noastră fizică și psihică și evident, pe termen scurt și lung, generează o serie de perturbări.
2. Cum ne pregătim să facem față unei traume?
”Prevenția în primul rând se referă la prevenția evenimentelor. Rolul nostru este să prevenim evenimente, experiențe care pun viața noastră în risc și care pun integritatea fizică și psihică în risc.”
În cadrul prevenției, intră 3 elemente esențiale: educația, auto-eficacitatea și reglajele emoționale.
a. educația evident că va fi una dintre formele de protecție solide. A avea informații despre tine însuți, despre evenimente și despre modul de reacție la anumite tipuri de evenimente riscante constituie protecție față de efectele ulterioare.
”Tot omul cunoscător este mai protejat.”
b. auto-control sau un sentiment de auto-eficiență. Aici ne referim la capacitatea persoanei de a proiecta un scop, a dori ceva anume și a face astfel încât scopul să fie îndeplinit. Această capacitate înseamnă în primul rând că persoana își mobilizează resursele, are capacitatea de a proiecta un scop corect, potrivit pentru ea însăși.
c. reglajul emoțional întotdeauna este corelat cu tulburările psihice și chiar și cu tulburările fizice. Asta înseamnă că o persoană poate să-și gestioneze emoțiile, indiferent că ele sunt emoții pozitive sau negative. Modul în care ne gestionăm emoțiile ne va furniza o protecție față de perturbările fizice sau dimpotrivă, ne vor accentua tulburările.
Emoțiile pot începe să fie blocaj, încep să stea în calea găsirii de soluții și atunci de aceea reglajul emoțional din nou este un factor protectiv pentru pentru psihic.
3. Există o corelație între traumă și burnout?
Burnout = epuizarea la locul de muncă și epuizarea înseamnă să nu ai resurse pentru ceea ce faci sau să nu le mai poți folosi bine.
”Evident că trauma are de-a face cu asta”. Și aici Diana integrează două aspecte.
a. una este încărcătura job-ului care s-a demonstrat a fi strâns legată de apariția burnout-ului.
b. comportamentele toxice în mediul de lucru. ”Cel mai mult contribuie agresiunile, atunci când vorbim de factor de risc interpersonal, adică agresiunile unui om față de alt om, care înseamnă agresiune fizică, încărcare cu sarcini în zona de muncă sau agresiune verbală. Mai există și lipsa de responsabilități, care intră în categoria mobbing-ului, atunci când oamenii sunt puși să facă sarcini foarte rutiniere sau când li se iau responsabilitățile și practic ei nu au nimic de făcut.”
”Îmi aduc aminte un caz pe care l-au lucrat colegele mele la un moment dat, un manager care a fost pus fotocopieze pagini întregi. A fost practic o victimă a mobing-ului și treptat au început să apară manifestări.”
Când vorbim de burnout, vorbim de persoane care se străduiesc să facă față datorită agresiunii, adică sunt din ce în ce mai performante și bineînțeles, până la urmă ajung la epuizare.
Și atunci, da, există o legătură între traumatizare și burnout odată prin lipsa de apreciere corectă a încărcăturii postului, atât de către management, cât și de către angajat, cât și din perspectiva reușitei mobilizării resurselor.
4. Relația românilor cu trauma
”În ultimii 13 ani, îmi place să cred că stăm mai bine.”
Diana a început să vorbească despre subiect în anii 2000, institutul l-a înființat în 2010, și în 2013 a devenit o instituție de sine stătătoare.
”Eu am fost singurul om care s-a dus să studieze lucrul acesta în afară, în Australia. M-am întors în anul 2000 și atunci, în mod natural, aveam de diseminat aceste tipuri de informații în rândul specialiștilor, pentru ca ulterior oamenii să aibă unde să se ducă, să aibă specialiști la care să apeleze și care să-i îndrume într-o manieră diferită de cât se putea atunci.”
Efortul inițial al Dianei și al echipei a fost de a familiariza oamenii cu trauma și de a lua această stigmă care este încă asociată traumatizării.
”Am visat ca această meserie să dispară treptat și să rămână la nivel de consiliere și prevenție. Oamenii au nevoie să înțeleagă că traumatizarea nu e o problemă. Problema este să nu-ți identifici resursele, problema este să continui să fii orb în fața riscului, lucru pe care traumatizarea îl produce. Adică, în momentul în care noi suntem deconectați de noi, noi nu mai simțim. E ca și când pun mâna pe masa aceasta și nu simt că-i masă.”
5. Trauma se poate naște și în prezent?
Dacă înțelegem trauma ca eveniment, dar și ca experiență internă cu consecințele aferente, înțelegem că trauma se poate naște și în prezent.
În psihologia traumei se spune foarte des: oamenii traumatizați traumatizează la rândul lor. Adică oamenii răniți rănesc la rândul lor.
”Pentru că pe termen lung, nemaifiind conectat cu capacitățile tale de reglaj, fiind plin de emoționalitate dureroasă, furioasă, tensionată, neliniște, atunci este mult mai la îndemână să devii agresiv, generând la rândul tău factori sau evenimente de risc”, adaugă Diana.
6. Care e un tratament corect pentru a gestiona consecințele unei traume?
Tratamentul se referă la modul în care funcționează o persoană, modul în care percepe, modul în care gândește, modul în care își resimte emoțiile, modul în care își folosește atenția, își mobilizează resursele pentru a apela la comportamente și strategii de rezolvare a problemelor vieții, ale dificultăților de zi cu zi, în mod natural.
Și atunci un bun tratament pleacă de la o bună evaluare a stării prezente.
- evaluare: ”noi plecăm la drum de la problema sau aspectele pe care persoana le resimte ca fiind împovărătoare, dificile, complicate astăzi și mergem pe fir cu evaluarea astfel încât să înțelegem ce se întâmplă cu persoana, cum funcționează ea și să identificăm zonele de resurse, de capacități, tot ce înseamnă bun într-o persoană și tot ce înseamnă disfuncțional sau nu, suficient de funcțional sau cu adevărat perturbat, că avem toată toată plaja. Apoi împreună cu persoana ne facem un plan de lucru.”
- obținerea clarității: ”vedem cât durează până obține această claritate, că există o diferență între recuperare și vindecare. Vindecarea este ceva ce se întâmplă în interiorul persoanei și noi din exterior n-avem nicio putere, dar noi avem putere asupra stimulării resurselor. Asta înseamnă că persoana are nevoie să devină conștientă că ea este responsabilă de ceea ce se întâmplă în interior, de ceea ce face și atunci eu stimulez.”
- renunțarea la ce rănește: ”nu doar că trebuie să îngrijești, dar este important să renunți treptat la comportamentele de risc pe care le aplici asupra propriei tale persoane și asupra persoanelor cu care ești în relații. Pentru că, așa cum spuneam, traumatizarea traumatizează.”
- reglajul emoțional: ”de ce îi ajutăm pe oameni să observe emoțiile lor, să înțeleagă ce se întâmplă cu emoțiile lor, să nu mai vină împotriva emoțiile lor, pentru că nu-i ajută sub nicio formă, pentru că toate emoțiile au un rost, dar să se raporteze diferit și să folosească emoțiile diferite astfel încât să le dea claritate și utilitate în alegerea strategiilor de comportament ulterior.”
”E important să reținem că modul în care se dezvoltă un nou mecanism de abordare a unui aspect de realitate s-ar putea să dureze poate câteva luni, uneori poate câțiva ani.”
7. Cum abordăm trauma în mod corect?
”Acum că am înțeles despre ce este trauma, hai să începem să aplicăm. Hai să începem să fim mai puțin un risc cu noi înșine, să generăm mai puțin risc asupra altora. Și aici mă refer la câteva lucruri simple. Cum ar fi traficul, oamenii pun un risc de dragul de a demonstra că nu sunt -momâi- în trafic.”
De asemenea, igiena personală contribuie la diminuarea traumei. Mai ales dacă vorbim de relații:
”Dacă sunt într-o relație semnificativă cu tine și tu folosești cuvinte urâte și mă jignești constant, dacă am un bun reglaj emoțional, am să-ți spun o dată și a 2-a oară, am să plec. Dar dacă nu am un reglaj bun și sunt obișnuită cu acest tip de strategie, pentru că în România oamenii au crescut cu aceste comportamente ca fiind normale, nu o să plec. Și atunci toate aceste efecte se vor acumula și îmi vor perturba sănătatea fizică și psihică. Și atunci asta avem de făcut. Să ne uităm la cum funcționăm și care sunt punctele noastre forte și care sunt punctele noastre vulnerabile și să mergem pe fir astfel încât să recuperăm ce putem recupera.”
Podcast-ul ”Heat not BURNOUT” este realizat cu sprijinul glo™.
glo™ este un dispozitiv electronic ce se utilizează împreună cu consumabilele compatibile ce conțin nicotină, o substanță ce creează dependență. Este destinat consumatorilor peste 18 ani. Acest produs nu este lipsit de riscuri.
