Irina Achim
Ediția din acest an, RBL Capitalul românesc 360°, a avut un format complet reconfigurat, care privește România dintr-o perspectivă integrată și explorează cele opt forme de capital care definesc o economie modernă, competitivă și sustenabilă: sportiv, cultural, social, artistic, apărare, simbolic, uman și financiar.
Evenimentul a continuat cu o discuție despre cum arată direcțiile majore de finanțare ale Uniunii Europene și ce oportunități sunt pentru România în acest cadru?
În discuție s-au alăturat Mara Roman - Șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene; Marius Cara - Șeful Băncii Europene de Investiții în România; Tánczos Barna - Vicepremier al Guvernului României.
60 de miliarde euro pentru România
Mara Roman menționează că un nou proiect al Comisiei Europene va aduce un buget de 2 trilioane de euro, din care României îi revin 60 de miliarde de euro, bani care pot fi accesați de companiile românești pentru agricultură și coeziune, în principal. Bugetul nu este încă oficial, dar acestea sunt sumele vehiculate în acest moment.
Șefa adjunctă a Comisiei Europene menționează că acest buget va funcționa și ca o măsură de derisking pentru companii, astfel încât ele să poată folosi banii pentru dezvoltare.
Despre buget și program, Mara Roman mai spune că va fi un singur set de reguli, o raportare mai ușoară și un portal unic de unde companiile să poată găsi toate informațiile utile.
Mai mult, tot reprezentanta Comisiei spune că:
”Statele membre își decid nevoile de alocare fonduri, că agricultura și sănătatea nu se vor bate pe bani și că există deja sume garantate pentru fermieri, dar și pentru zonele rurale sau cele sunt în tranziție industrială.”
Fondul de competitivitate
Cât despre fondul de competitivitate diferit de fondul general din perioada 2028-2034, Tanczos Barna spune că acesta ar trebui să țină cont de handicapul țării în comparație cu țări precum Germania sau Spania.
”Avem nevoie de o discriminare pozitivă”, a spus vicepremierul legat de fondurile UE care au în vedere inovarea și digitalizarea.
Vicepremierul mai spune că prioritățile Comisiei se aliniază cu prioritățile României, dar că o problemă rămâne debirocratizarea despre care vorbim de 20 de ani: ”e inadmisibil să se mai ceară dosar cu șină, ștampilă în original când aplici pentru fonduri. Nu reușim să scăpăm de aceste metehne. Și PNRR-ul a devenit o vânătoare de facturi.”
Debirocratizarea a fost cuvântul cheie al discuției specialiștilor, ceea ce poate duce la o accesare mai rapidă a fondurilor europene.
