Irina Achim
Ediția din acest an, RBL Capitalul românesc 360°, a avut un format complet reconfigurat, care privește România dintr-o perspectivă integrată și explorează cele opt forme de capital care definesc o economie modernă, competitivă și sustenabilă: sportiv, cultural, social, artistic, apărare, simbolic, uman și financiar.
Sportul la capitalul economic
"Pentru 1 euro investit în sport, ROI-ul este de 1,7-2,4 euro și un 3,2 euro economisit la bugetul de sănătate".
Asta aflăm din conferința Capitalul Românesc, organizată de Romanian Business Leaders de la moderatorul discuției despre capital sportiv, Virgil Stănescu, în prezent Președinte Sports HUB, dar și fost jucător și căpitan al echipei naționale de baschet și de cinci ori cel mai bun jucător al României. În prezent este președintele SPORTS HUB, director executiv CEO Clubs și fondator ReThink România.
Virgil a vorbit despre sportul în școli ca un catalizator al interesului celor tineri către diverse activități sportive: ”36 de ore de sport/ an în școli înseamnă o tragedie națională. Sportul creează incluziune, pe teren nu există discriminare. Iar sportul multiplică capitalul economic. Pentru 1 euro investit în sport, ROI-ul este de 1,7-2,4 euro și un 3,2 euro economisit la bugetul de sănătate. Apartenența la sport e percepută aproape ca o religie și poate crea evenimente care să aducă bani în viața locală, cum a făcut gala de retragere a Cristinei Neagu, care a fost sold-out în 15 minute”.
Campionul a menționat mai multe date care arată că sportul nu este doar un beneficiu pentru sănătate, ci și o resursă economică viabilă.
Studiile citate de Virgil sunt:
- European Commission – Study on the Economic Impact of Sport in the EU (2020 update) - acesta arată că media UE la 1 euro investit înseamnă undeva la 1,79 și 2,18 euro valoare adăugată brută.
- OECD – The Social and Economic Value of Sport (2019) relevă că economia sportivă contribuie cu între 1,5% și 2% la PIB-ul UE și prezintă unul dintre cei mai mari multiplicatori fiscali dintre toate sectoarele neindustriale.
- UK Sport & Sport England – Economic Value of Sport Report (2022) arată că ROI-ul național de la 1£ investită la 2.12£ impact economic total.
De pe vârf în pădurile care salvează aerul din București
Invitatul lui Virgil la dialog pe scena RBL a fost Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist.
Alex a vorbit despre experiența lui sportivă și cum reușitele de pe munte a reușit să le capitalizeze în proiecte ample pentru români, cum este și Centura Verde, cel mai mare proiect de infrastructură verde din România - desfășurat în București-Ilfov și în jurul tuturor orașelor - și, în același timp, un proiect de sănătate publică.
”Pentru mine, moneda nu este banul, este încrederea. Vârfurile de peste 8000 de metri nu au fost un scop final. Ca să ajungi acolo ai nevoie de antrenament, de o latură tehnică. Pe vârf, când ajungi, ești abia la jumătatea drumului, că trebuie să ajungi și jos la bază. Dar succesul nu mai poate fi doar un vârf sau un grand șlem. Suntem atât de interconectați că tot ce facem pe planeta asta ne afectează. Așa că succesul înseamnă proiecte dincolo de succesul nostru personal. Cum este și proiectul Centura Verde, care va avea beneficii pentru 10 milioane de români. Suntem prima țară care a legiferat* centurile verzi la nivel național. Iar un astfel de proiect poate însemna că economia și turismul înfloresc cum a fost cazul în Ontario, Canada, unde o centură verde a adus 9,1 miliarde de dolari anual și 75.000 de locuri de muncă. Centura Verde este un startup și așteptăm orice persoană interesată să se alăture cauzei”, a spus Alex despre proiectul în care este inițiator și ambasador.
Cei doi sportivi prezenți la eveniment au arătat că un capital sportiv poate fi construit prin imagine proprie și transferat apoi către cauze mai mari în care sportul să fie un pion central.
*În urma prevederilor introduse de Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde în noul Cod Silvic, Centurile Verzi au fost legiferate la nivel național, iar pădurilor din jurul Bucureștiului li s-a redat rolul social și de protecție. Astfel, toate cele aproximativ 26000 de hectare de pădure din Ilfov au fost ocrotite, singurele intervenții permise fiind cele în scop de îngrijire a pădurii sau de reconstrucție ecologică. Aceste păduri reprezintă fundamentul de la care se va dezvolta viitoarea Centură Verde București-Ilfov.
