Vrei să dezvolți un startup în domeniul apărării? Ce trebuie să știi despre finanțarea lui

Evoluția la nivel geopolitic a ultimilor ani, precum și nevoia de mai multă autonomie în producția de tehnică militară a deschis oportunități pentru antreprenorii și fondatorii români și europeni pe zona tehnologiilor dual-use.

Dacă aveți deja un business în domeniul securității cibernetice, al infrastructurii digitale, echipamente, producție, securitate civilă, cloud, AI, drone, comunicații și explorați extinderea și în domeniul militar, sau lucrați la lansarea unui astfel de startup, avem detalii utile privind sursele de finanțare pe care le puteți accesa, autorizările speciale pe care e nevoie să le aveți și câteva exemple de startup-uri și companii cu activități dual-use care au fost și finanțate și lucrează deja cu guverne.

Despre oportunitățile, dar și blocajele pe care le întâmpină startup-urile și companiile cu activități și în zona de apărare, sau care își doresc să exploreze și acest segment de piață, am aflat detalii dintr-un panel derulat în cadrul evenimentului RBL Capitalul Românesc.

Tot la eveniment, care a avut loc pe 12-13 noiembrie, am intrat în posesia unui mic îndrumar, un ghid de finanțare și achiziții pentru domeniul apărării în România, realizat cu ajutorul KPMG.

Investitorii specializați în food și HoReCa se aliază sub umbrela Food Angels Hub

Cadru legal

Așadar, de ce aveți nevoie pentru a list startup-ul sau compania voastră și în domeniul apărării?

Autorizații speciale

• Companiile cu activități în domeniul apărării trebuie autorizate de către Ministerul Economiei – Direcția industria Națională de Apărare. Pentru autorizare este necesară obținerea avizului tuturor instituțiilor din domeniul securității (MapN, SRI, MAI, SIE, STS, SPP).
• Activele pentru producția sau prestarea de servicii în domeniul apărării trebuie autorizate de către Ministerul Economiei – Direcția Industria Națională de Apărare.
• Toate companiile și activele autorizate din domeniul apărării sunt înscrise în Registrul unic al operatorilor economici din industria de apărare.
• Importul și exportul produselor din apărare și dual-use este reglementat și se poate realiza în baza licențelor eliberate de Autoritatea Națională de Control al Exporturilor (ANCEX).
• Participarea la negocierea sau executarea unui contract ce conține informații clasificate necesită atât pentru operatorul economic cât și pentru persoanele ce vor avea acces, obținerea autorizațiilor/certificatelor prevăzute de lege.

Surse de finanțare

Fonduri europene

• European Defence Fund (EDF) – buget de 8 mld. euro (2021-2027), finanțează cercetarea & dezvoltarea de defence tech, sunt eligibile consorții transnaționale (minimum 3 țări) – sunt favorizate IMM-urile.
• Programul SAFE (Security Action for Europe) – buget de 150 mld. euro, se oferă împrumuturi și investiții în echipamente, infrastructură și producție. În cadrul SAFE, România are a doua cea mai mare alocare bugetară, după Polonia – 16,7 miliarde de euro.
• EDIRPA (Procurement Act) – buget de 310 milioane de euro pentru achiziții comune între state membre (de muniții, echipamente). IMM-urile pot aplica prin participarea în lanțurile de furnizori.
• Horizon Europe – Cluster 3 – buget de 1,6 miliarde de euro disponibili pentru proiecte de securitate civilă, cybersecurity, AI, protecție infrastructuri. Sunt puse la dispoziție granturi 100% pentru consorții de cercetare-inovare și poate fi un transfer și spre tehnologii dual-use.
• Digital Europe/CEF – buget de 7,5 miliarde de euro pentru cloud, AI, infrastructură digitală. Programul sprijină startup-uri și IMM-uri din IT și securitate.
• EUDIS (European Defense Innovation Scheme) – buget de 1,5 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de R&D. Schema oferă sprijin pentru IMM-uri și startup-uri.

Alte surse de finanțare

• Banca Europeană de Investiții oferă finanțări pentru proiecte dual use și de apărare (excepție fac proiectele de fabricare a armelor și munițiilor).
• Fondul European de Investiții – finanțează fonduri de investiții specializate în defence tech, care, la rândul lor, investesc în startup-uri de profil.
• Fonduri de investiții dedicate pentru tech și dual-use: Bravo Victor VC (SUA), GapMinder, Early Game Ventures, Underline Ventures, Catalyst Romania (România), Endeavor Catalyst.
• Listarea pe bursă: SafeTech, companie românească de cybersecurity, Dendrio, companie românească ce furnizează soluții pentru infrastructură digitală, sunt exemple de business-uri care s-au finanțat și prin intermediul pieței de capital.

Programe NATO pentru fondatorii de startup-uri

• NATO Innovation Fund (NIF) – este un fond de investiții cu un buget de 1 miliard de euro,creat de 23 de state membre ale NATO, țara noastră aflându-se printre ele. Fondul investește direct în startup-uri deep tech (AI, quantum computing, energie, senzori) și, pe lângă capital, oferă acces și la o rețea de mentori și la întreg ecosistemul NATO.
• NATO DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) – este programul NATO de accelerare a tehnologiilor cu dublă utilizare - soluții cu utilizare comercială, dar și cu aplicabilitate în domeniul apărării și al securității.

În 2024 din România au fost 88 de echipe înscrise, iar cohorta care va începe în ianuarie 2026 va avea acces, printre altele, și la o rețea de peste 180 de centre de testare din Europa și America de Nord pentru a întreprinde activități de testare, evaluare, validare și verificare. Inovatorii primesc o finanțare de 100.000 de euro pentru a le permite să continue să își îmbunătățească soluția în timp ce participă la programul de accelerare.

• Hackathonul EUDIS – este un eveniment anual dedicat inovației digitale cu utilizare duală – civilă și militară. În acest an evenimentul a fost organizat în octombrie concomitent în România, Italia, Germania, Spania, Olanda, Cehia, Polonia și Portugalia. România a avut cel mai mare număr de participanți: 130 și cel mai mare număr de proiecte prezentate: 24. Evenimentul de aici a fost susținut și organizat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA).

Juriul din România a premiat patru echipe: SkyHunter (locul I), AeroCipher (locul II), ApexNAV și BraveX (locul III). Puteți afla pe larg informații despre soluțiile propuse de aceste echipe din acest material.

Exemple de startup-uri și companii românești cu soluții dual-use

• BraveX este un startup românesc care a dezvoltat o dronă hibridă, capabilă să îndeplinească misiuni în supravegherea frontierelor și în situații de urgență. Ei se numără și printre echipele câștigătoare ale hackathonului European Defence Innovation Scheme (EUDIS) din acest an.

Până în acest moment, BraveX a primit o investiție angel în valoare de 315.000 de euro și a semnat un parteneriat cu Uniq Things UG, companie germană specializată în soluții hardware și software, pentru dezvoltarea de soluții avansate de coordonare a roiurilor de drone.

CFO Insights: cum te ajută externalizarea unui CFO să planifici și să gestionezi finanțele startup-ului tău

• Orbotix este un alt startup cu fondator român care dezvoltă tehnologii pentru roiuri de drone autonome bazate pe inteligența artificială. Au primit recent o investiție în valoare de 6,5 milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru design end-to-end hardware și software, echipa planificând deschiderea unei prime unități de producție ce va putea produce 300-500 de drone pe lună.
• Safetech Innovations este o companie românească ce oferă soluții de securitate cibernetică pentru infrastructuri critice. Compania s-a listat pe BVB încă de la începutul anului 2023 și își finanțează dezvoltarea și prin intermediul bursei.
• OVES Enterprise este o companie românească de dezvoltare de software, cu expertiză în crearea de soluții software complexe și inovații AI destinate industriilor aerospațiale, de apărare și de securitate cibernetică. Chiar recent au anunțat intrarea pe o nouă linie de business, un proiect care marchează extinderea companiei într-o nouă zonă avansată a tehnologiei de apărare: dezvoltarea primei sale rachete de croazieră autonomă. Racheta este capabilă să opereze la altitudine joasă și în zone cu navigație perturbată. Este de menționat că pentru acest proiect, OVES a alocat 1 milion de euro într-o primă fază, urmând ca pentru etapele de optimizare și testare să existe un buget suplimentar de aproximativ două milioane de euro.

În primele 9 luni ale anului, serviciile de securitate cibernetică au contribuit cu 52% la cifra de afaceri totală, iar implementarea soluțiilor de securitate cibernetică a contribuit cu 48%.

Portofoliul de servicii și soluții al companiei include consultanță pentru guvernanța, managementul riscului și conformitate (GRC) în securitate, testare de securitate și managementul vulnerabilităților, soluții de securitate, servicii profesionale, servicii externalizate de securitate, aplicații software proprii pentru securitate cibernetică.

Compania are birouri în București, Londra, Abu Dhabi și Riyadh și clienți în țări precum SUA, Canada, UK, Elveția, Maroc, Singapore, China, Brazilia și în țări din Uniunea Europeană.