Alexandra Ciornei
Aceasta a fost una dintre ideile centrale discutate la evenimentul „Identitate: De la cartea electronică la portofelul european” organizat de Edge Institute, unde sociologi, antreprenori și experți în tehnologie au analizat stadiul real al transformării digitale din România.
România pierde teren în inovare
Deși discursul public vorbește frecvent despre progres și digitalizare, realitatea din indicatorii de inovare este mai degrabă îngrijorătoare. Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs și profesor la Politehnica București, prezent în cadrul evenimentului Edge Institute, a atras atenția că România nu doar că se află pe ultimul loc în Europa, dar a și regresat în ultimii ani.
„Dacă ne uităm la 2018 față de 2025, este o scădere. Nu doar că suntem pe ultimul loc, dar suntem chiar un pic mai jos”, a spus Răzvan Rughiniș.
În spatele acestei scăderi stau câteva cauze structurale, printre care scăderea numărului celor care finalizează studii doctorale, și reducerea finanțării cercetării și inovării în mediul privat. Chiar și acolo unde există instrumente legislative, ele sunt greu de folosit în practică.
„Avem un cadru legislativ, dar adesea modul de aplicare al acestui cadru legislativ, de oferire a stimulentelor financiare pentru activitățile de cercetare este atât de greu, încât doar companii foarte mari își permit să documenteze astfel de activități de cercetare”, a adăugat Rughiniș.
Ce face Edge Institute?
Lansat în martie 2025 la inițiativa unor lideri din tech, educație și mediul academic, think tank-ul Edge Institute caută să faciliteze transformarea digitală a României prin advocacy, materiale de politică publică, cercetări și proiecte strategice în sfera digitalizării.
Exemplele care arată că se poate
În același timp, există și exemple concrete care arată că lucrurile pot evolua în direcția corectă. Unul dintre ele este ghișeul.ro, platformă care a cunoscut o creștere accelerată în ultimul an.
„Numărul utilizatorilor a crescut de la aproximativ 2,4 milioane la 3 milioane, ceea ce înseamnă un avans de 25% într-un singur an. Impactul nu este doar unul de adopție, ci și economic, printr-o creștere a colectării TVA de aproximativ 7 procente”, a mai spus Rughiniș.
Pentru Rughiniș, astfel de rezultate schimbă perspectiva asupra digitalizării și arată că există potențial atunci când soluțiile sunt implementate corect.
Potrivit studiului AtlasIntel, majoritatea românilor au interacționat deja cu servicii publice online în ultimul an.
„60,2% au plătit online taxe sau impozite, 49,6% au folosit programări online pentru obținerea unor documente ori pentru transport, iar 32,6% au făcut programări online la spitale publice. Aproape 30% spun că au obținut pe cale digitală acte sau documente de la primărie, ANAF sau alte instituții.”
În esență, deschiderea cetățenilor de a apela la servicii publice digitale și de a interacționa pe cale virtuală cu statul devine din ce în ce mai pronunțată, în timp ce perspectiva asupra nivelului de digitalizare a acestor servicii se menține la un nivel lacunar, potrivit studiului AtlasIntel.
Datele studiului arată că 78,5% dintre români consideră că digitalizarea este un lucru bun sau foarte bun, semn că există un bazin solid de susținere publică pentru transformarea digitală. De remarcat este că numărul cetățenilor care evaluează în termeni pozitivi digitalizarea a crescut cu circa 6 puncte procentuale.
Internet avem, platforme mai puțin
România rămâne una dintre țările cu cea mai bună infrastructură de internet din Europa. Problema apare atunci când această infrastructură nu este dublată de servicii digitale bine construite.
„Trebuie să fie un pic mai bună conlucrare între organismele statului care atestă aceste activități de cercetare, pentru că până la urmă și nouă ca societate ne folosește în schimbarea acestei percepții. E adevărat, ca număr de companii și inovație nu stăm foarte bine, dar să spunem într-un fel sau altul că e acest paradox pe care toată lumea îl cunoaște - suntem o țară cu conexiune extraordinară de bună la internet, dar stăm destul de rău în răspunsul autorităților pentru folosirea acestuia. Avem comunicație, dar nu avem încă platforme.”
Această diferență între capacitate tehnică și experiență reală a utilizatorului este exact ceea ce resimt și cetățenii în relația cu statul.
„Spre deosebire de aplicațiile comerciale în care era că un utilizator îți lasă un feedback e cineva care să răspundă „Mulțumim pentru feedback-ul lăsat”. La noi sunt foarte puține feedback-uri și pentru că toate aceste ministere lansează aplicația și este datoria cetățenilor să o folosească, iar dacă nu reușesc și dau feedback e vina lor. Deci această mentalitate nu o s-o întâlnești în momentul când încerci să dezvolți un produs pentru o piață comercială, pentru că îți asumi un tip de colectare a feedback-ului, că noi vorbim despre toate aceste servicii, dar nimeni nu a vorbit până acum despre cum cetățenii pot să fie implicați în evaluarea acestor produse și despre alinierea proiectelor statului și cu așteptările cetățenilor”, a transmis Rughiniș.
Cetățenii vor digitalizare, dar nu și modul în care este livrată
Datele prezentate în cadrul evenimentului confirmă faptul că românii nu resping digitalizarea, ci dimpotrivă, o susțin puternic.
Peste patru din cinci români își doresc să rezolve interacțiunile cu statul exclusiv online, fără deplasări la ghișeu. Majoritatea consideră că principalul beneficiu este economisirea timpului, iar o mare parte dintre ei au folosit deja servicii publice digitale în ultimul an.
În plus, acolo unde aceste servicii există și funcționează, ele sunt apreciate. Aproximativ 70 la sută dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiență.
Problema nu este, așadar, lipsa de adopție, ci ritmul și modul în care statul dezvoltă aceste servicii.
Relația dificilă dintre startup-uri și stat
Din perspectiva ecosistemului de inovare, una dintre cele mai mari provocări rămâne colaborarea cu statul. Rughiniș a transmis un mesaj care apare frecvent în comunitatea de mentori și antreprenori din Innovation Labs.
„Dacă vreți să aduceți valoare, nu lucrați cu statul. Este un mesaj venit din experiența acestor oameni care încearcă să schimbe ceva în societatea românească, dar care adesea se confruntă cu niște obstacole în interacțiunea cu statul extraordinar de mare.”
Avem talent, dar rămâne întrebarea dacă îl folosim
România a reușit în ultimii 15 ani să dezvolte un sector IT puternic, care a oferit oportunități competitive și a reținut o parte importantă din talentul local, a mai spus Răzvan Rughiniș.
„Din fericire ne bucurăm de o creștere extraordinară a industriei IT. În primul rând avem atât capital privat care mai ales în ultimii 15 ani a reușit să ofere în România oportunități de creștere profesională. Cred că mai ales ca sector IT trebuie să recunoaștem că am reușit să ținem un număr de talente în București, cu oferte foarte competitive atât salariale, cât și pe dezvoltare tehnică”, a spus Rughiniș.
Practic, această resursă ar putea contribui la transformarea digitală a statului. Întrebarea este dacă sistemul public este pregătit să lucreze cu ea.
Cei care folosesc serviciile online sunt, în general, mulțumiți
În rândul utilizatorilor de servicii digitale publice, 70,9% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de interacțiunile online cu instituțiile, potrivit studiului AtalsIntel.
Rezultatul sugerează că, acolo unde serviciile digitale există și funcționează, ele sunt apreciate. Problema principală nu pare să fie respingerea digitalizării de către cetățeni, ci extinderea prea lentă și mai degrabă inegală a acestor soluții. Se înregistrează și o îmbunătățire față de noiembrie 2025 a ponderii celor „destul de mulțumiți”.
Prioritățile sunt clare: documente digitale, sănătate și acces online la acte
Întrebați ce ar trebui digitalizat cu prioritate, românii plasează pe primele locuri o aplicație în care să existe toate documentele personale, utilizabile în relația cu instituțiile și mediul privat (53,7%), programarea online la spitale și accesul la dosarul medical (50,3%), dar și obținerea electronică a actelor personale de la instituții (37,8%), mai arată studiul AtlasIntel.
Tot la 37,8% apare și accesul online de rețete medicale, adeverințe sau trimiteri medicale. Practic, 1 din 2 români consideră că prioritatea absolută este dezvoltarea unei aplicații pentru relația cu statul și sectorul privat, în anul în care România ar trebui să dezvolte deja o versiune a portofelului european de identitate digitală.
