Oana Coșman
În cadrul reConstruct Forum 2023, eveniment organizat de wall-street.ro și start-up.ro, care a avut loc pe 13-14 iunie, am discutat despre cum pot fi readuse la viață orașele românești și cum pot fi ele transformate în ”oaze” pentru locuitorii de acum și din viitor.
Am discutat despre regenerarea orașelor, despre modul în care putem folosi situri și proiecte deja existente pe care să le adaptăm nevoilor locuitorilor din zilele noastre, dar și celor ale viitorilor locuitori alături de Arch. Urb. Simona Elena Văleanu, Executive Manager X Architecture & Engineering, Anamaria Gram, Consilier Consiliul General al Municipiului București, și de Bogdan Aldea, Business Development Strategist în cadrul Nhood.
Reutilizarea spațiilor deja existente
Simona Văleanu a povestit, la început, despre câteva dintre proiectele de regenerare urbană pe care le derulează X Architecture, și anume One Mircea Eliade și One Herăstrău Towers. În cadrul acestor proiecte, pe care compania de arhitectură le-a creionat pentru One United Properties, s-a pornit de la reutilizarea unor situri inițiale, foste locuri industriale.
”Un proiect pornește de la analiza sitului în care se va integra. Analiza determină toate deciziile de proiectare”, a precizat Simona Văleanu, Executive Manager, Arch. Urb. Simona Elena Văleanu
La rândul său, Bogdan Aldea este convins că orice proiect de regenerare urbană pornește de la a crea spații, orașe și cartiere centrate pe oameni, idee pe care o împărtășește și Anamaria Gram.
”Dacă vrei regenerare urbană, mai întâi dezbate cu locuitorii”, a precizat reprezentanta Consiliului General al Municipiului București, dând exemplul unui proiect de regenerare urbană pe care instituția pentru care lucrează l-a inițiat recent, Piața Italiană.
Oficialul Nhood a dat exemplul a două proiecte de regenerare urbană pe care compania le-a derulat, în Brașov și la Reșița și a menționat faptul că ”și noi am plecat de la a întreba oamenii ce-și doresc”.
”Cred că fiecare loc din România merită să fie tratat așa. Orașele românești au nevoie să fie îngrijite și vindecate”, a declarat Bogdan Aldea, Business Development Strategist în cadrul Nhood.
Simona Văleanu, X Architecture & Engineering: Întotdeauna un proiect pornește de la analiza sitului în care se va integra.
Analiza asta determină toate deciziile de proiectare.
Avem o căutare generală în ultimele proiecte pe care putem să o numim ”diversitate”, iar asta are 2 aspecte. Se leagă de principiile de 15 minutes city, care implică o diversificare a mixului de folosire, combinații de funcțiuni cât mai diverse și cât mai la îndemâna rezidențialului cât și părții de birouri, diversitate în spațialitate – am recunoscut importanța spațiului public, punem accent pe spațiul public, pe teren privat, și încercăm să-l combinăm în cât mai multe forme.
Spațiul semi-public, un element esențial
De exemplu, încurajăm spațiul semi-public. Am descoperit că asta încurajează interacțiunile, calitatea vieții. Sunt locuri de sinergii, în care se întâmplă lucruri și cu construcții prietenoase, oamenii iubesc aceste locuri.
Mă gândesc la One Mircea Eliade. Oameni din tot cartierul trec pe acolo, locul de joacă e plin de copii, am deschis locul pentru toată lumea.
Cred că e nevoie de un plan serios pentru Piața Unirii. Fiecare mare capitală europeană care are un râu, are și un proiect important acolo, cu acces pietonal. Trebuie să luăm exemple mari să și gândim și noi strategic și curajos.
Patina istorică este, pentru orice arhitect, o valoare. Un exemplu discutat este Hala Ford. Când am pornit proiectul One Mircea Eliade, l-am gândit ca un ansamblu care să pună în valoare Hala Ford.
Toată piațeta este deschisă către baza ansamblului, Hala Ford. Fondul deja construit este motivul primar pentru care luăm deciziile de proiectare mereu.
Trebuie să avem o abordare mult mai analitică, în adâncime. Nu e suficient la blocurile vechi să înverzim suprafețe. Sunt jumătate de măsură, trebuie să gândim intervenții cu efecte pe termen lung, în afara efectelor imediate.
Anamaria Gram, Consiliul General al Municipiului București: Cred că este o ocazie minunată faptul că în acest moment este în elaborare Planul Urbanistic General și sper ca să profite de această oportunitate cei care-l elaborează și să gândească orașul pe termen lung și să fie un oraș pentru oameni și un oraș de 15 minute, cum spune Carlos Moreno.
Mai avem și a doua oportunitate, a Planului Integrat de Calitate a Aerului, și acesta ar trebui să fie livrat în curând. Va fi noul PICA pentru 2023-2027, care va prevedea, cu siguranță, extinderea de spații verzi.
De ce e importantă răspunderea personală a administratorilor orașului
Această măsură a existat și în PICA anterior. Din păcate, avem această problemă cu planuri care sunt elaborate dar nu sunt implementate.
În momentul în care conducătorii instituțiilor care răspund de implementarea acestor planuri, când nu există o răspundere personală cu ceea ce nu fac ei timp de 4 ani, avem o problemă.
Dacă nimeni nu ia măsurile de a prevedea în buget, dacă nu creăm parcurile de care avem nevoie, nu vom ajunge să avem cei 26 mp/cap locuitor, sau ce recomandă UE, 50 de mp/cap de locuitor.
Dacă vrei regenerare urbană, mai întâi dezbate cu locuitorii.
Bogdan Aldea, Business Development Nhood: Oamenii vor un loc în care se pot întâlni. Dacă le oferi acest loc, cartierul prinde viață.
Plecând de la experiența Coresi Brașov, aș exemplifica câteva linii de sustenabilitate pe care încercăm să le integrăm.
Acea platformă industrială fusese demolată la cota 0, dar sub ea se afla un alt orș. A fost un efort uriaș. Am tratat pe loc cimentul, am făcut din el pentru viitoarele fundații, și acesta este un exemplu de cum poți face economie circulară, sustenabilitate.
Cred că fiecare loc din România merită să fie tratat așa. Orașele românești ai nevoie să fie îngrijite și vindecate.
Orașul de 15 minute explicat corect
Am făcut un astfel de proiect de regenerare urbană la Reșița. Este una dintre liniile pe care ele urmăm pentru a prezerva și vindeca Reșița. Reșița a suferit foarte mult, dintr-un oraș metalurgic, la ceea ce este acum.
Ne-am dus dincolo de analiza urbană, la dezvoltarea destinației acelei platforme. Dincolo de integrarea în țesătura urbană, ne-am dus la integrarea cu turismul ca să vedem cum putem aduce funcționalitățile care nu pot doar să transforme orașul, ci să se lege și cu zona turistică.
Avem ambiția de a aduce 1.000 de mp de spațiu verde – am creat o grădină urbană la Coresi în Brașov, ce va folosi ca un fel de laborator de experimentare pentru comunitate și copii.
Avem un proiect de zero waste – să nu mai plece nimic din acel spațiu comercial la groapa de gunoi. Merg și la compostare și fermentare, e ceva aplicabil oriunde, să nu mai plece niciun deșeu de la centrul comercial la groapa de gunoi.
Orașul de 15 minute pune casa fiecăruia în centrul acestui concept: unde poți să ajungi de la tine de acasă în 15 minute, ce opțiuni ai. Cred că apar tot mai multe funcțiuni de acest gen în orașe.
