Lăsând la o parte analogia cu Cuba Libre, Far Cry 6 avea potențialul de a se remarca printre jocurile strălucite din acest an, însă, din păcate, merge pe aceeași formulă cunoscută pe care Ubisoft o aplică și în alte jocuri open-world de-ale sale. Avem o structură cunoscută cu o hartă împărțită în trei regiuni, iar pentru a duce la capăt jocul trebuie să faci misiuni în fiecare, abia apoi ești gata să ajungi la marele final. Așa a fost în Assassins Creed Valhalla, tot cam așa e în Watch Dogs Legion și formula continuă și în acest joc.

Totuși, înainte să trag o concluzie să vă prezint povestea, acțiunea, să intrăm în detalii despre gameplay, grafică și sunet.

Viva la revolucion

Acțiunea din Far Cry 6 are loc pe insula fictivă Yara, care este blocată în timp, după ani de dictatură ai familiei Castillo (sună familiar?). Țara a trecut prin mai multe conflicte și revoluții, iar revoluția din 1967 a făcut ca în Yara să aibă loc alegeri. Anton Castillo, jucat de Giancarlo Esposito (Gus Fring din Breaking Bad sau Moff Gideon din Mandalorian), câștigă alegerile promițând să transforme Yara într-un paradis.

Cum face asta? Prin producerea și vinderea a unui medicament numit Viviro care ar vindeca cancerul. Acesta este produs din frunzele de tutun, în mod ironic, însă producția lui Viviro este foarte toxică și otrăvește oamenii deoarece se folosește un fertilizant care provoacă cancer la persoanele care intra în contact cu el. Anton Castillo obligă populația să lucreze pe aceste plantații pentru a face Viviro, indiferent de costul pe care-l reprezintă. În același timp, Anton Castillo își pregătește fiul, Diego Castillo, pentru a prelua frâiele dictaturii arătându-i cum trebuie să conducă cu o mână de fier.

Jocul te pune în pielea lui Dani Rojas (poate fi femeie sau bărbat în funcție de cum alegi la început) și dictatorul te vrea în armata lui, însă Dani nu dorește asta și vrea să fugă în America. Aflat pe o barcă care pleca de pe Yara, Dani abia scapă cu viață și naufragiază pe o insulă din apropiere, locul unde se află Libertad, o mișcare de rezistență împotriva lui Anton Castillo condusă de Clara Garcia. Dani Rojas vrea să fugă, nu să lupte împotriva acestui dictator, însă împrejurările o fac (eu am jucat cu Dani Rojas femeie) să se răzgândească.

Apoi începe lupta grea. Dacă Libertad are vreo șansă să-l detroneze pe Anton Castillo, atunci are nevoie de ajutorul celorlalte forțe rebele aflate pe insulă. Are nevoie de familia Montero din regiunea Madrugada deoarece istoria lor e veche pe aceste pământuri, are nevoie de o voce împotriva dictacturii cum ar fi formația de rap Maximas Matanzas, dar și de legendele revoluției din 1967 care au reușit să-l dea jos pe tată lui Anton.

Fiecare regiune are propriul main quest cu alte misiuni secudare legate și Dani trebuie să le facă tuturor favoruri și să le arate că Libertad este de încredere și că ar trebui să li se alăture pentru a-l detrona pe Anton Castillo. Acest sistem a mai folosit și în alte jocuri Ubisoft și are părți bune, dar și părți rele.

Pe de o parte, fiecare zonă are personaje bine creionate, o poveste principală cu intrigă, punct culminant și concluzie, însă în același timp se simt și puțin îndepărtate de povestea principală. Poate sunt doar eu, dar am cam obosit cu jocurile open world care au aceeași structură și aceleași tipuri de misiuni. Mi-aș dori o experiență mai unitară, mai narativă de la Ubisoft pe viitor pentru că aici dovedesc că știu să scrie o poveste, știu să realizeze personaje memoriabile.

Que Hora es? Tiempo loco

Dacă ai urmărit cât de cât trailerele sau materialele despre Far Cry 6 ai observat că jocul abundă de atmosferă latino și umor și exact asta am primit. Jocul este distractiv și amuzant prin personajele pe care ți le aduce în față, prin replicile lor, prin situațiile în care ești pus (am protejat un cocoș sălbatic în timp ce măcelărea soldații lui Anton Castillo și distrugea materiale de propagandă dintr-o bibliotecă), dar și prin armele pe care le folosești (tragi cu CD-uri cu Macarena). Au fost multe momente în care am râs cu voce tare, fie la replicile personajelor sau la situațiile în care am ajuns. Philly te pune să iei două obiecte dintr-o tabără, iar unul este o cască de la un costum de crocodil (de ce? Pentru că e amuzant). Altă dată pleci în salvarea unui membru al fostei echipe revoluționare din 67, iar când ajungi acolo vezi că este vorba de un tanc vai de capul lui numit Karlito.

În același timp, acești noi războinici de guerilă vor avea pe propria piele că o astfel de revoluție are consecințe grave și că nu e de joacă cu acest război.

Giancarlo Esposito în rolul lui Anton Castillo este excelent și de fiecare dată când apare într-o scenă am simțit o stare de neliniște, ca și cum ceva rău se va întâmpla. Din păcate, prezența lui în joc e destul de redusă aș putea spune și mi-ar fi plăcut să fie mai implicat în joc. De fapt, toată lumea implicată în acest proiect mi se pare că se descurcă foarte bine și avem parte de un voice acting foarte bun la toate personajele.

Un alt element care mi-a plăcut foarte mult este atmosfera latino, ce reiese din felul în care vorbesc personajele (parcă mai mult ca niciodată se folosesc cuvinte sau propoziții în spaniolă), cum arată, dar și de soundtrackul exclusiv latino pe care-l auzi în mașină sau în tabere. Eu nu ascult genul acesta de muzică, dar mi-a plăcut aici, iar cireașa de pe tort este faptul că Dani începe să cânte și să fredoneze muzica pe care o aude la radio și adaugă un plus de imersiune.

Rămânem la personaje ca să vă zic că-mi place cum sunt animate și fiecare are o personalitate distinctă și feluri diferite în care se comportă și vorbesc. Am apreciat în special expresivitatea ochilor. Din păcate, chiar personajul principal, Dani Rojas, pare cel mai puțin dezvoltat.

Acestea fiind zise, Far Cry 6 se simte mai degrabă ca un serial cu mai multe sezoane și povești secundare, dar cu o temă principală, nu ca un film bine structurat în care trebuie să spui o poveste bună în o oră și jumătate sau două.

El campo de juegos

Far Cry 6 este un shooter first person și felul prin care se diferențiază de altele, la nivel de gameplay, este faptul că îți pune la dispoziție o gamă largă de arme care pot fi ușor personalizate și o serie de arme foarte distructive și distractive (armele resolver și supremo). Ai flamethrower, tragi cu rachete, pistol shotgun cu scut și așa mai departe. Acestea pot fi obținute prin achiziționare de la Juan și trebuie să dai la schimb un tip de uraniu pe care-l găsești în diferite baze de pe hartă.

Poți să faci haos în bazele militare și printre soldații lui Anton Castillo sau poți să fii mai silențios. Depinde de tine cum abordezi situațiile. Eu am apelat la o combinație dintre cele două stiluri, însă cu cât faci mai mult zgomot cu atât atragi mai mulți soldați și elicoptere sau tancuri.

Ca să te ajute în misiunile tale ai animale de companie, numiți amigos și pot fi utili în lupte cum e Chiciaron, un cocoș turbat care zboară către inamici și îi doboară, sau în scenarii de stealth precum Chorizo, un căine care fascinează pe toată lumea cu cât este de drăguț în timp ce tu vii tiptil și înfigi o machetă în spatele unui soldados.

Apropo de misiuni, acestea sunt de tipul celor cunoscute: mergi într-un loc să iei X, mergi în altă parte să sabotezi Y, să salvezi pe Z și așa mai departe. Aceeași formulă pe care Ubisoft, dar și alte companii o folosesc pentru crearea jocurilor de tip open world. Oricât de fun ar fi armele din joc la un moment dat, spre final începi să te plictisești de aceleași tipuri de misiuni, mai ales că jocul are o lungime impresionantă și aș spune că ai nevoie de cam 50 de ore să-l termini, pe puțin și trece peste 100 de ore dacă faci mai multe misiuni secundare.

Și dacă asta nu era suficient pentru tine, după ce termini povestea principală încă mai poți fi un guerilla în Yara datorită faptului că jocul continuă și forțele lui Castillo vor prelua în fiecare săptămână o nouă regiune de pe insulă, iar tu va trebui să îndeplinești anumite misiuni pentru a descoperi liderul acestei mișcări și pentru a-l elimina.

În afară de povestea principală, insula Yara se simte ca un loc de joacă pentru Dani Rojas și ai la dispoziție mașini, avioane, elicoptere la discreție și poți să vânezi animale, să pescuiești, să participi la lupte de cocoși, ai curse de mașini, misiuni de explorare în stilul lui Indiana Jones și așa mai departe. Alte lucruri care-mi plac este faptul că poți să faci fast travel de la început și în multe locații, poți să schimbi armele oricând, chiar și în lupte, poți să chemi câte mașini vrei tu.

Nu ai puncte pentru dezvoltarea personajului, dar crești în nivel și cu fiecare nivel ai acces la arme noi de tip resolver sau supremo și mai este necesar pentru ca luptele să fie mai ușoare. Far Cry 6 are un sistem prin care crește nivelul inamicilor în funcție de evoluția ta în poveste. Cu cât distrugi mai mult sistemul lui Anton Castillo cu atât apar mai mulți soldați mai bine pregătiți. Asta înseamnă că nu va exista un moment în care să te simți over-powered, dimpotrivă, spre final jocul a devenit mai dificil pentru mine pentru că nu prea am mai făcut misiuni secundare și asta a dus ca în anumite zone să găsesc inamici mai mari ca mine.

AI-ul inamicilor este ok în cel mai bun caz. Câteodată încearcă să te ia prin surprindere sau să-și folosească armele în mod inteligent, însă de cele mai multe ori nu o fac și sunt acolo ca tu să tragi în ei. La nivel vizual, jocul arată destul de bine, însă nu este cel mai frumos joc din 2021. Personajele în cutscene-uri sunt bine desenate și expresive, modelele armelor au detalii, iar cele resolver și supremo sunt creative. Am apreciat faptul că poți schimba look-ul hainelor și armelor fără să fii nevoit să plătești și te lasă să faci asta de la început. Apa este un alt element care m-a impresionant și arată foarte bine. În schimb, alte elemente grafice parcă nu sunt din 2021, ci mai vechi.

Jocul a rulat bine la mine pe sistemul meu și am putut să-l duc la setări maxime și cu ray tracing și fără FSR (DLSS-ul celor de la AMD). Aveam în jur de 70-90 de fps, indiferent de situație. Buguri am văzut câteva, dar nu am întâmpinat niciunul grav, iar de crash-uri am avut parte de vreo 3 ori. Și ca de obicei, jocul este optimizat pentru monitor ultrawide, dar cutscene-urile sunt 16:9, din păcate. Știu că se poate rezolva asta cu HexEditor, dar nu am vrut să mă joc cu asta acum.

Una vez guerrillera, siempre guerrillera

Mi-a plăcut foarte mult lumea creată de Ubisoft cu personajele sale, fie ele înspăimântătoare, fie amuzante, cu armele sale nebunești, însă pentru mine formula aceasta de open world începe să devină obositoare și mi-aș dori să văd de la studioul francez un joc singleplayer narativ și liniar și cred că ar face o treabă bună.

Far Cry 6 este un joc distractiv și dacă-ți plac jocurile open world clasice atunci trebuie să-l încerci. Dacă te-ai săturat de formulă atunci ai putea să aștepți să apară la reducere ca să vezi cât de drăguț e Chorizo, să râzi un pic și să folosești armele trăznite.