Florin Cașotă
În primul rând, vreau să-ți fac o prezentare a headsetului HTC Vive Cosmos Elite și să-ți vorbesc despre experiența de utilizare, apoi trecem la analiza jocului VR Half-Life: Alyx.
Pachetul HTC Vive Cosmos Elite este compus dintr-un headset, două manete, doi sateliți și câteva cabluri. Pentru început trebuie să pui cei doi sateliți (trebuie conectați la priză) în cameră, la capete opuse, pentru a determina spațiul de joacă, apoi headsetul se conectează la PC printr-un display port direct la placa video. Mai conectezi niște cabluri și cam asta este.
Nu este foarte dificil de setat, însă nici foarte ușor. Cert este că trebuie să depui puțin efort de fiecare dată când te joci (înlătură obiectele din jur, dă pisica afară din cameră, în cazul meu, setează headsetul) și experiența de utilizare încă nu e la fel de simplă ca cea de pe consolă sau PC.
Headsetul se așează destul de confortabil pe cap, iar cablul, ce vine pe spate, te deranjează doar ocazional. Manetele sunt confortabil de ținut în mână și sunt bine construite, iar utilizarea lor este naturală. Problema mea cu headsetul este că pentru mine încă este foarte greu. Iar după 30-60 de minute de joacă simțeam o presiune în zona gâtului. Am pus dispozitivul în diferite poziții și nu pot să spun că problema s-a rezolvat.
De asemenea, ochii îți obosesc foarte repede și este recomandat să faci mai multe pauze. Lentilele lui Vive Cosmos Elite sunt de calitate și reușesc să redea o rezoluție de 1440 x 1700 pixeli pe fiecare ochi, iar rata de refresh este de 90 Hz. Pentru a crește imersiunea există și sunet încorporat și-ți poți acoperi urechile total sau parțial, în funcție de cum preferi.
Construcția este de calitate, însă mi-ar fi plăcut ca headsetul să fie wireless și să fie ceva mai ușor. Experiența de utilizare este destul de intuitivă și miști manetele în locul în care dorești, apoi apeși pe un buton care este amplsat foarte convenabil. Am încercat vreo șapte sau opt titluri de VR, iar direcția în care se îndreaptă gamingul de realitate virtuală este una bună.
Primul lucru care te izbește la VR este faptul că tot ce vezi este în mărime naturală. Atunci când vorbești cu o persoană (fie ea personaj dintr-un joc video) este cât tine, o privești în ochi și stă în fața ta (atât frumosul, cât și urâtul, cum ar fi creaturile ciudate ori înspăimântătoare). Prima dată când am văzut soldații Carabine îndreptând armele spre mine am tresărit și mi-am ridicat mâinile în aer din instinct.
Imersiunea într-un asemenea joc este mult mai mare decât cea din fața unui TV sau a unui monitor, însă încă mai poți fi scos din această lume de un cablu de care te împiedici sau de faptul că în anumite unghiuri imaginea devine cețoasă și trebuie să-ți ajustezi poziția sau casca. Pentru o libertate de mișcare mai mare poți să achiziționezi un adaptor wireless care te scapă de fire, însă nu este ieftin și mai crește prețul total al produsului.
Half-Life: Alyx
Și acum să trecem și la Half-Life: Alyx, jocul unde mi-am petrecut majoritatea timpului cu HTC Vive Cosmos Elite. Până acum eram obișnuit cu titluri VR simple, care exploatau o anumită trăsătură a VR-ul, dar atât. Ei bine, Half-Life: Alyx chiar este un joc de sine stătător și ar putea fi foarte bine un titlu de PC sau consolă. Alyx este un titlu destul de lung pentru VR, are o poveste interesantă în spate, ce ascunde și niște twist-uri, și este una demnă de seria celebră Half-Life.
În ceea ce privește gameplay-ul, este clar că Alyx este un titlu VR și totul este mult mai interactiv și mai fizic decât alte jocuri tradiționale. Perspectiva este first-person, iar manetele sunt mâinile tale cu care manipulezi obiecte (aproape tot ce vezi în joc poate fi ridicat și aruncat), cu care folosești arme și te aperi. Chiar și actul de încărcare al armei este unul foarte fizic (spre deosebire de PC sau consolă unde apeși un buton), aici trebuie să duci mâna la umăr de unde scoți un cartuș din ghiozdan, apoi să-l duci la cealaltă mână unde se află pistolul, apoi apeși un buton care încarca arma.
La început mi s-a părut un proces greoi, însă pe parcurs mi-am dat seama de ce a fost făcut așa și am realizat că aduce un plus jocului, mai ales în situațiile tensionate unde nu mai ai gloanțe în cartuș și trebuie să reîncarci, iar monștrii vin spre tine. Valve a făcut o treabă foarte bună și cu designul nivelurilor. Clădirile și scenele sunt foarte detaliate și datorită VR-ului poți analiza atent orice suprafață și obiect.
Pentru că avem de-a face cu un joc Half-Life, este și normal să avem parte de anumite scene horror, tensionate, iar segmentele întunecate din acest joc sunt cu adevărat bine realizate. Unele momente te bagă în sperieți și abia așteptam să ies din nou la lumină. Împușcatul este satisfăcător și mi-a plăcut că Valve nu te aruncă direct în acțiune, ci te ține de mână până când te dă pe mâna creaturilor.
Per total, am fost mulțumit de jocul Half-Life: Alyx și de ceea ce a reușit studioul Valve. Acum rămâne să așteptăm Half-Life 3.
Într-un final, Cosmos Elite nu este un headset ieftin, ci râmâne o opțiune de lux pentru entuziaști și pentru cei pasionați de VR, iar Half-Life: Alyx mi-a demonstrat că se pot face jocuri bune și în realitatea virtuală. Eu îți recomand să încerci acest headset și jocul, după ce se termină pandemia, la o sală de jocuri ca să te convingi singur dacă merită să faci această achiziție.
