Immortals Fenyx Rising este un IP nou, iar asta nu poate fi decât un lucru îmbucurător într-o lume plină de sequels și prequels. Pentru acest nou titlu, cei de la Ubisoft s-au hotărât să exploreze poveștile din Legendele Olimpului într-un still adolescentin și amuzant (câteodată glumele prind, alteori nu).

Poveste

Lumea zeilor este în pericol, iar salvarea sa stă în mâinile unui muritor numit Fenyx. Typhon este unul dintre titanii care s-a pus cu zeii. Zeus l-a înfrânt, însă după o așteptare de mii de ani iese din închisoarea de sub pământ și este gata să se răzbune pe toți zeii. Pe insulele de aur transformă toată populația în stană de piatră și fură esența unor personaje ca Afrodita, Ares, Atena sau Hefaistos. Fenyx este singurul în viață și trebuie să-i ajute pe cei patru zei menționați să-și recapete esențele pentru a-l învinge pe Typhon.

Acesta va străbate insulele de la un cap la altul, învingând creaturi mitice ca minotauri sau ciclopi, adună arme și armuri și devine mai puternic cu fiecare misiune îndeplinită. Interesant este că acțiunea este narată de Prometeu (care este mai serios) și de Zeus (ce nu rezistă să facă glumițe).

Odată cu parcurgerea jocului afli lucruri interesante despre nașterea Afroditei, mărul discordiei, cutia Pandorei și așa mai departe, povești sau elemente de mitologie livrate într-un mod distractiv. De asemenea, am simțit că are și o parte educațională cu învățăminte pentru cei mai mici care joacă acest titlu. O poveste drăguță, dar fără să debordeze de originalitate.

Gameplay

La nivel de gameplay avem parte de o combinație de action RPG cu un platformer/puzzle. Asta înseamnă că Immortals Fenyx Rising imbină luptele dinamice, elementele de RPG cu cele de platformă și de rezolvare de puzzle-uri. A doua parte m-a surprins deoarece nu mă așteptam ca accentul să fie pus atât de mult pe puzzle-uri sau porțiuni de platforming. Mai mult, ca să progresezi în poveste trebuie să faci destul de multe astfel de lucruri.

Mie mi s-a părut că astfel de bucăți din joc încetinesc progresul acțiunii și asta poate fi un punct negativ. Nu sunt extraordinar de grele, însă am avut ocazii în care nu știam ce trebuie să fac și am stat 10-15 minute, încercând să-mi dau seama.

Pe de altă parte, astfel de elemente de platforming mai sparg monotonia unui joc clasic de acțiune. Apropo de asta, Fenyx are două arme (sabie și un topor mare) pentru lupta de aproape și un arc pentru distanță și odată cu progresul în joc capătă și puteri care pot fi devastatoare, dar care consumă din stamina.

Această mecanică de stamina este mai importantă decât în alte titluri deoarece se manifestă și în afara luptei și afectează timpul de zbor, cât de mult poți să te cațeri sau cât de mult poți să alergi. Nu înțeleg de ce Ubisoft a ales să implementeze asta deoarece o astfel de limitare îmi strică distracția. Când pierzi toată stamina, o linie din bara de viață scade, apoi dacă aceasta s-a consumat ai murit. La început am murit de vreo 2 ori pentru că personajul meu nu putea străbate un lac înotând. Sau o piatră a fost prea mare pentru a putea fi escaladată.

Înțeleg de ce ai pune-o în luptă, ca să nu abuzezi de puterile de care ziceam, dar nu și în explorare, iar asta deoarece o face mai dificilă - de exemplu, sunt mai puțin predispus să mă duc la o comoară dacă văd că e pe un vârf de munte. Aceste lucruri se mai rezolvă pe la jumătatea jocului când ai suficient de multă stamina și când poți zbura mai mult și poți parcurge mai repede anumite porțiuni.

E ciudat că au ales acest mod mai dificil de a începe un joc deoarece ar putea îndepărta anumiți jucători casual. În rest, ai parte de skill-uri pe care le poți îmbunătăți, poțiuni care te pot ajuta în luptă și poți să-ți îmbunătățești armele și armurile. Toate astea se pot face adunând tot felul de cristale și plante colorate.

Per total, combatul este dinamic, rapid și destul de distractiv. AI-ul inamicilor este bun și prezintă o provocare pe modul normal, iar puzzle-urile și momentele de platforming sunt destul de diverse și inteligent realizate. Îmi place că poți seta cât de mult te poate ajuta jocul în rezolvarea acestora și-ți poate indica anumite elemente cu care poți interacționa.

Să nu uit, zborul, sau mai degrabă planarea, pe care o faci cu aripile inventate de Dedal, este o plăcere și mă bucur că a fost implementat aici. Practic, jocul se simte ca un Assassins Creed Odyssey cartoony pentru adolescenți, cu povești mai puțin serioase și cu un accent mult mai mare pe puzzle-uri.

Mai trebuie să spun că dacă-l vei cumpăra nu vei fi dezamăgit de lungimea campaniei și vei avea suficient de mult conținut cât să te țină ocupat 30-40 de ore de joc, cel puțin. Ce nu mi-a plăcut la nivel de gameplay este viteza cu care progresezi în dezvoltarea personajului. De exemplu, ca să-ți îmbunătățești abilitățile sau puterile trebuie să găsești anumite monede (pe care m-aș fi așteptat să le primesc mai des, însă nu a fost așa). Ca să le obțin am fost nevoit să fac tot felul de provocări sau puzzle-uri ce nu erau integrate în povestea principală și astfel simțeam că pierd vremea cu aceste activități doar ca să-mi fac personajul mai puternic pentru următoarea întâlnire cu un boss.

Apropo de asta, luptele cu ei sunt suficient de diverse și se folosesc mai multe tipuri de mecanici cât să păstreze lucrurile interesante de-a lungul întregii campanii.

Sunet & Grafica

Nu este nicio îndoială că jocul seamnă la nivel grafic cu Zelda: Breath of the Wild, însă Fenyx Rising cred că are totuși un stil mai cartoony, dar asta nu-l face mai puțin frumos. Se vede că s-a lucrat cu pasiune la acest proiect, iar grafica, peisajele arată excelent. Am testat jocul pe PlayStation 5 pe modul performance (ce atinge o rezoluție 4K și tinde către un frame rate de 60 de cadre) și am fost încântat de ce am văzut pe un TV 4K HDR de 126 cm.

E frumos, colorat și contrastant. Peisajele diferă în funcție de zonă și avem unele verzi pline cu copaci, altele mai tomnatice și altele deșertice ca distruse de război. Creaturile și boșii cu care te lupți sunt și ei bine desenați și îmbină un stil serios-amuzant. Există și un mod ce pune accent pe calitatea imagini (4K la 30 fps) și aduce și alte îmbunătățiri la nivel de grafică, însă sincer eu nu am observat diferențe între cele două moduri și am preferat fluiditatea modului performance.

La nivel audio lucrurile stau bine. Soundtrackul este unul potrivit cu legendele Olimpului, personajele au parte de voice acting de calitate, iar Fenyx are și un mic accent grecesc. Apropo de Fenyx, acesta poate fi femeie sau bărbat și poate fi personalizat oricum și oricând dorești datorită Afroditei. Eu l-am schimbat de vreo patru ori de dragul diversității de-a lungul jocului.

La nivel de bugs lucrurile au stat foarte bine și nu am văzut glitch-uri sau alte probleme, iar performanța a fost una foarte bună pe PS5.

Concluzie

Pe mine m-a surprins plăcut Immortals Fenyx Rising. Chiar nu mă așteptam să-mi placă, dar este un joc de acțiune cu un sistem de luptă dinamic și plăcut vizual, are puzzle-uri interesante și o poveste drăguță ce mi-a adus aminte de Legendele Olimpului. Nu este extraordinar de original în niciunul dintre aspectele sale și poate fi dificil și frustrant pe alocuri. Totuși, cred că merită încercat, dacă nu acum poate peste câteva luni când o să fie la reducere.