Alexandra Ciornei
Inteligența artificială, robotica și instrumentele de proiectare digitală schimbă etapele prin care trece un pacient în cabinetul stomatologic, de la evaluarea inițială până la realizarea lucrărilor dentare. Această etapă, descrisă de specialiști drept „Stomatologia 4.0”, poate reduce timpul necesar unor proceduri și numărul vizitelor la cabinet.
La Congresul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, desfășurat între 22 și 24 octombrie 2026 la Palatul Parlamentului, despre aceste schimbări au vorbit Reinhilde Jacobs, de la KU Leuven, Belgia, Giorgi Iliev, din Bulgaria, Khaled Ahmed, de la Universitatea din Melbourne, Australia, și Smaranda Buduru, de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Piața inteligenței artificiale în stomatologie a ajuns la aproximativ 1,3 miliarde de dolari în 2025 și ar putea crește de circa cinci ori până în 2033, arată datele Grand View Research citate în comunicatul transmis după eveniment.
Fațete pregătite înainte ca pacientul să ajungă la cabinet
Una dintre aplicațiile prezentate la congres a fost un robot care pregătește dinții pentru fațete ceramice. Dr. Giorgi Iliev, care face parte din echipa de cercetători implicată în dezvoltarea sa, a explicat că sistemul execută această etapă fără intervenția manuală a medicului în gura pacientului.
„Astăzi nu mai vorbim despre evoluție, ci despre revoluție, pentru că putem include în tratament prepararea robotică a dinților. Un studiu publicat în august arată că robotul este de cinci ori mai precis decât mâna umană”, a explicat dr. Iliev.
Traiectoria robotului este calculată de software, ceea ce permite realizarea fațetelor în laborator înaintea vizitei pentru prepararea dinților. Potrivit specialistului, acest flux elimină etapa de amprentare ulterioară preparării și perioada de așteptare de două-trei săptămâni pentru realizarea lucrărilor.
Dr. Iliev a adăugat că robotul identifică materialele de pe suprafața dintelui și își ajustează presiunea, pentru a păstra mai mult smalț.
„Când pacientul vine la cabinet, fațetele sunt deja realizate. Pacientul se așază pe scaun, robotul execută prepararea în aproximativ 30 de minute, iar apoi fațetele pot fi cimentate imediat. Totul se face într-o singură vizită. Robotul nu va lua locul medicului stomatolog. Noi suntem cei care examinăm pacientul, luăm deciziile și facem planul de tratament”, a punctat el.
Un selfie devine punctul de plecare pentru designul zâmbetului
Instrumentele digitale ajung și direct la pacienți, înaintea consultației. Aplicația Hi Smiley, prezentată drept gratuită, propune un design al zâmbetului pornind de la un selfie. Utilizatorul poate ajusta aspectul dinților, de la nuanță până la un rezultat perceput ca mai tânăr sau mai matur, și poate vedea simularea în 3D pe propria față.
„Pacientul își face un selfie acasă, iar software-ul îi propune imediat un design al viitorului zâmbet. Apoi poate merge la medic și să-i spună: «Acesta este proiectul meu, asta vreau să obțin»”, a spus dr. Iliev.
Preferințele estetice sunt doar o parte a planificării. Prof. dr. Smaranda Buduru, șefa disciplinei de Ocluzie Dentară din cadrul Facultății de Medicină Dentară a UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, a subliniat că rezultatul trebuie să țină cont și de felul în care funcționează dantura.
„Colaborez foarte mult cu pacienții mei, dar nu cred că pacientul știe tot ce trebuie să știe și nu cred că noi, medicii, ar trebui să fim doar executanții dorințelor lor. Un tratament e ca o casă: am nevoie de proiect înainte și vreau să-l văd în 3D. Dar dinții trebuie să funcționeze când mestecăm și vorbim, iar estetica și funcția nu pot fi despărțite”, a spus ea.
SmileCloud, platforma dezvoltată în România
Unul dintre instrumentele folosite de prof. dr. Smaranda Buduru este SmileCloud, platformă dezvoltată în România și utilizată la nivel internațional.
În fluxul de lucru prezentat, mișcările reale ale maxilarului, înregistrate cu aparatură specială, sunt integrate în designul zâmbetului. Astfel, proiectarea ține cont atât de aspectul dinților, cât și de funcționarea lor.
Inteligența artificială poate contribui și la vizualizarea rezultatului propus. Pornind de la una sau două fotografii, platforma poate genera un clip scurt în care pacientul se vede vorbind și zâmbind cu noua dantură.
Radiografii analizate în 30 de secunde, cu verificarea medicului
La KU Leuven, prof. Reinhilde Jacobs, președinta Digital Dentistry Society, conduce o echipă multidisciplinară care dezvoltă din 2018 instrumente AI pentru diagnostic și planificarea tratamentelor.
Potrivit prezentării sale, sistemele pot genera, pornind de la o radiografie panoramică, un raport despre dinți, lucrările existente și eventualele leziuni în aproximativ 30 de secunde. Raportul este ulterior verificat și aprobat de medic.
Rezultatele sunt prezentate inclusiv printr-un cod de culori, similar unui semafor: verde pentru situațiile în care pacientul poate pleca acasă, portocaliu pentru cele care necesită investigații suplimentare și roșu pentru trimiterea imediată la specialist.
În cazul unor intervenții complexe, prof. Jacobs a arătat că AI-ul poate reduce etapa de planificare de la câteva ore la aproximativ un minut, păstrând precizia. Sistemele ajută și la identificarea pe imagini a canalelor care conțin structuri nervoase, relevante pentru planificarea inserării implanturilor.
„Nu folosim AI-ul ca să fie mai bun decât noi. Îl folosim pentru că ne câștigă timp și ne putem concentra pe ce contează cu adevărat: planul de tratament. AI-ul este asistentul nostru, nu ne înlocuiește”, a spus prof. Jacobs.
Ea a vorbit și despre necesitatea antrenării sistemelor cu ajutorul experților și a validării lor pentru utilizarea medicală. Prof. Jacobs a adăugat că AI-ul are și limite, de exemplu, nu este încă suficient de bun la depistarea cariilor incipiente.
O lucrare realizată digital nu e automat mai rezistentă
Dincolo de viteza de proiectare și execuție, o altă întrebare este cât de bine rezistă în timp lucrările dentare realizate cu noile tehnologii.
Prof. Khaled Ahmed, de la Universitatea din Melbourne, a discutat despre performanța clinică a restaurărilor moderne și despre sistemele CAD-CAM, folosite pentru proiectarea și fabricarea asistate de calculator.
Fluxurile digitale pot aduce tratamente personalizate, un confort mai mare și mai puține vizite la cabinet, a spus prof. Ahmed.
În anumite cazuri, lucrarea poate fi realizată într-o singură ședință. Alegerea materialului rămâne însă esențială: ceramica, zirconia și compozitele au proprietăți și indicații diferite, fără să existe o soluție potrivită pentru toate situațiile.
Prof. Ahmed a atras atenția că, pentru multe materiale introduse recent, lipsesc încă datele clinice pe termen lung.
Pe lângă tehnologia de fabricație, rezultatul depinde de materialul ales, de respectarea etapelor de tratament, de fixarea lucrării și de adaptarea acesteia la mușcătură. În acest context, specialistul a prezentat Block to Bite, un instrument digital care îi sprijină pe medici în alegerea materialelor pe baza dovezilor științifice.
Cine decide și cine răspunde pentru tratament
Pe măsură ce robotica și AI-ul preiau mai multe etape tehnice, specialiștii au subliniat rolul medicului în validarea rezultatelor și asumarea deciziilor.
„Inteligența artificială propune, dar decizia rămâne a medicului, atât în privința datelor, cât și a responsabilității. Trebuie să existe legi care să stabilească cine răspunde, la final, atunci când folosim un robot sau o aplicație de AI. Este misiunea și datoria noastră, prin cercetare științifică, să validăm sistemele de AI. Sunt optimistă sută la sută, dar trebuie să existe un echilibru între entuziasmul exagerat față de AI și respingerea lui totală”, a spus prof. dr. Smaranda Buduru.
Congresul UMF „Carol Davila” a înregistrat peste 11.000 de participanți din țară și din străinătate, dintre care aproximativ 6.000 în cadrul programului de stomatologie.
