Indexul care analizează calitatea vieții digitale este la a 5-a ediție, clasament realizat de Surfshack, în care România ocupă locul 14 în lume și locul 3, dacă luăm în calcul doar internetul fix.

Pe alți indici din top, România ocupă locul 6 la e-securitate, locul 12 la calitatea internetului și locul 61 la e-infrastructură. Cu toate acestea, țara se confruntă cu provocări în ceea ce privește infrastructura electronică (a 61-a) și e-guvernare (a 62-a). În indicele general, România depășește Bulgaria (locul 40) și Ungaria (locul 34).

Țările europene conduc lumea în ceea ce privește calitatea vieții digitale, România ocupând locul 13 în regiune, cu un internet foarte accesibil în România în comparație cu alte țări.

România și Internetul

  • Românii trebuie să muncească 1 oră 27 de minute și 16 secunde pe lună pentru a-și permite internetul mobil. Este de 5 ori mai mult decât în Luxemburg, care are cel mai accesibil internet mobil din lume (luxeghezii trebuie să lucreze 16 minute pe lună pentru a-și permite).
  • Românii trebuie să muncească 18 minute pe lună pentru a-și permite internetul fix— mai puțin decât orice altă țară din lume. Bulgarii, de exemplu, trebuie să lucreze 1 oră și 31 de minute pentru a-și permite bandă largă fixă.
  • Calitatea internetului din România este cu 39% mai mare decât media globală.

Internetul fix are o medie de 259 Mbps în România. Pentru o comparație, cel mai rapid internet fix din lume - cel din Singapore - este de 300 Mbps. Între timp, cel mai lent internet fix din lume – cel din Yemen – este de 11 Mbps.

Internetul mobil are o medie de 77 Mbps. Cel mai rapid internet mobil – cel din Emiratele Arabe Unite – este de 310 Mbps, în timp ce cel mai lent internet mobil din lume – cel din Venezuela – este de 10 Mbps.

Comparativ cu Bulgaria, internetul mobil al României este cu 64% mai lent, dar banda largă fixă este cu 127% mai rapidă. De anul trecut, viteza internetului mobil în România s-a îmbunătățit cu 22%, în timp ce viteza în bandă largă fixă a crescut cu 11%.

  • România este pe locul 6 în lume la e-securitate — cu 14 locuri mai mult decât anul trecut. Pilonul e-securității măsoară cât de bine este o țară pregătită să combată criminalitatea cibernetică, precum și cât de avansate sunt legile unei țări privind protecția datelor. Pe e-securitate, România depășește Bulgaria (locul 22) și Ungaria (locul 24).

România este foarte pregătită să lupte împotriva criminalității cibernetice și, întrucât este membră a UE și supusă GDPR, țara are legi excelente privind protecția datelor.

  • România este pe locul 61 la infrastructură electronică și pe locul 62 la guvernare electronică.

Infrastructura electronică avansată se referă la cât de ușor pot oamneii să folosească internetul pentru diverse activități zilnice, cum ar fi munca, studiile, cumpărăturile. Acest pilon evaluează cât de mare este penetrarea internetului într-o anumită țară, precum și gradul de pregătire a rețelei. România se confruntă cu provocări în acest pilon — penetrarea internetului este moderată (78% — locul 75 în lume), iar țara ocupă locul 50 la pregătirea rețelei.

Pilonul e-guvernare arată cât de avansate sunt serviciile digitale ale unui guvern și nivelul de pregătire pentru inteligența artificială (AI) pe care îl are o țară. Guvernarea electronică a României se situează în jurul mediei globale.

Indicele Digital Quality of Life 2023 a examinat 121 de națiuni (92% din populația globală) pe baza a cinci piloni de bază care constau din 14 indicatori. Studiul se bazează pe informațiile open-source ale Națiunilor Unite, ale Băncii Mondiale și din alte surse. Studiul a fost realizat de Surfshack, companie de cybersecurity.