Alexandra Ciornei
Raportul arată că ecosistemul românesc a crescut cu 32,9% în ultimul an, a doua cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană după Cipru.
Evoluția vine după trei ani consecutivi de declin, perioadă în care România coborâse de pe locul 39 în 2022 până pe 48 în 2025. În prezent, România este pe locul 27 în Europa, pe 20 în Uniunea Europeană și pe locul doi în Balcani.
Valoarea totală estimată a ecosistemului local ajunge la 9,7 miliarde de dolari, iar cele mai puternice verticale sunt software & data, unde România ocupă locul 40 la nivel global, și inteligența artificială, domeniu în care țara se află pe locul 19 în Uniunea Europeană. În același timp, România este lider regional în Balcani la capitolul Finanțare și Capital.
Bucureștiul domină ecosistemul local
Raportul StartupBlink arată că România are șase orașe în top 1.000 global, toate cu ritmuri pozitive de creștere.
Bucureștiul rămâne principalul hub tehnologic al țării și urcă până pe locul 112 mondial, cu patru poziții mai sus față de anul trecut.
Capitala generează 71,4% din scorul total al ecosistemului românesc și are un scor de aproximativ 5,5 ori mai mare decât Cluj-Napoca, al doilea ecosistem local.
Bucureștiul se remarcă inclusiv prin performanța în AI, unde ocupă locul 82 la nivel mondial.
Cluj-Napoca urcă până pe poziția 336 global, după o creștere de 51,2%, în timp ce unele dintre cele mai spectaculoase evoluții vin din orașe mai mici.
Oradea avansează 137 de poziții și ajunge pe locul 592, cu o creștere de aproape 100%, iar Brașov urcă 160 de locuri până pe poziția 817. Iașiul avansează 81 de poziții și ajunge pe locul 738, iar Timișoara se clasează pe locul 650 mondial.
În cazul Oradei, raportul evidențiază rolul organizației Make IT in Oradea și al inițiativelor precum Bright Labs sau hackathoanele HackTech, dar și conceptul Startup Fortress, prin care startup-urile sunt integrate într-un spațiu de incubare organizat chiar în fortăreața medievală a orașului.
Printre organizațiile-cheie care susțin ecosistemul românesc sunt menționate Impact Hub Bucharest, Make IT in Oradea, Cowork Timișoara, ROStartup Ecosystem Association, Tekwill și Activize.
Raportul amintește și listarea UiPath la bursa din New York, considerată unul dintre momentele definitorii pentru maturizarea ecosistemului local.
Moldova, unul dintre ecosistemele cu cea mai rapidă creștere din lume
Dacă România marchează o revenire puternică, Republica Moldova apare în raport drept una dintre cele mai mari surprize ale anului. Ecosistemul de startup-uri de peste Prut a crescut cu 91,9%, cea mai rapidă evoluție din Europa și a treia cea mai mare din lume.
Moldova urcă opt poziții în clasamentul global și ajunge pe locul 82 mondial, după un an anterior în care ecosistemul se contractase cu aproape 19%. Activitatea este concentrată integral în Chișinău, oraș care intră în top 500 global și urcă 54 de poziții până pe locul 464.
Ecosistemul moldovean este evaluat la 1,8 miliarde de dolari, iar raportul estimează că cele peste 300 de startup-uri active au generat venituri de peste 60 de milioane de dolari în 2025, au creat peste 1.500 de locuri de muncă și au atras investiții de peste 17 milioane de dolari.
Chișinăul se remarcă în special la capitolul corporate engagement, ocupând locul 10 în Europa Centrală și de Est pentru colaborarea dintre startup-uri și companii mari.
În același timp, raportul evidențiază rolul Startup Moldova, Tekwill și Moldova Innovation Technology Park (MITP), primul e-park din Europa, care funcționează pe baza unui regim fiscal preferențial cu taxă unică de 7%.
Zona de edtech este una dintre cele mai vizibile verticale din Republica Moldova, raportul amintind investiția de un milion de euro atrasă de Bloomcoding în 2022. De asemenea, documentul menționează achizițiile Parkopedia și Planable din 2025 ca exemple relevante de maturizare a ecosistemului local.
Chișinăul crește mai rapid decât Bucureștiul
Deși Bucureștiul și Chișinăul sunt într-o fază diferită de dezvoltare, raportul arată o diferență interesantă între dimensiunea ecosistemelor și ritmul lor de creștere.
Bucureștiul rămâne de aproximativ zece ori mai mare decât Chișinăul ca dimensiune totală în index și ocupă o poziție mult mai bună la nivel global, însă capitala Moldovei are un ritm de accelerare mult mai agresiv.
Chișinăul a crescut cu 58,3% într-un singur an, comparativ cu 12,7% pentru București.
În același timp, ecosistemul din Moldova este complet centralizat în jurul capitalei, în timp ce România începe să dezvolte mai multe hub-uri regionale care contribuie la scorul total al țării.
SUA domină ecosistemul global. China continuă să scadă
La nivel mondial, Statele Unite rămân liderul detașat al ecosistemelor de startup-uri, cu un scor de peste 314.000 și 33 de orașe în top 100 global. Pe următoarele locuri se află Marea Britanie, Israel, Singapore, Canada, Suedia și Germania.
San Francisco Bay rămâne cel mai puternic ecosistem urban din lume, urmat de New York, Londra, Los Angeles și Boston. În top 10 se mai află Beijing, Tel Aviv, Shanghai, Paris și Singapore City.
Una dintre cele mai importante schimbări ale anului este continuarea declinului Chinei, singura țară din top 20 care a înregistrat creștere negativă.
Ecosistemul chinez a scăzut cu 7,9%, iar orașe precum Beijing și Shanghai au pierdut peste 20% din ritmul de creștere, Shanghai ieșind pentru prima dată din 2020 din top 7 global.
Raportul mai evidențiază ascensiunea unor ecosisteme emergente precum Arabia Saudită, Vietnam sau Cipru, dar și cazul Uzbekistanului, desemnat „Țara Anului 2026” de StartupBlink după o creștere record de 227%.
Uzbekistan, unul dintre cele mai rapide ecosisteme de startup-uri din lume
Uzbekistanul este prezentat în raport ca unul dintre cele mai agresive exemple de strategie națională pentru dezvoltarea unui ecosistem tech. Țara a urcat 19 poziții până pe locul 79 global, susținută de inițiativa „Digital Uzbekistan 2030”.
Guvernul a investit masiv în infrastructură și finanțare prin IT Park Uzbekistan, un hub care oferă scutiri fiscale, acceleratoare și acces internațional pentru startup-uri. Statul a lansat inclusiv fonduri dedicate pentru AI și programe de co-finanțare pentru atragerea capitalului străin.
Raportul menționează și apariția primului unicorn local, Uzum, evaluat la 2,3 miliarde de dolari, dar și extinderea ecosistemului dincolo de capitala Tașkent, cu orașe precum Samarkand și Fergana intrate direct în top 1.000 global.
