Salariul minim în România. Majorarea - efecte negative și pozitive

Cel mai mare impact al majorării salariului minim brut, la 1.450 lei,  începând din 1 februarie 2017, se manifestă în cazul companiilor care-şi plătesc angajaţii cu salariul minim pe economie. Pentru aceste companii, majorarea cu 16%, înseamnă cheltuieli mai mari cu salariaţii.

Majorarea salariului minim brut poate fi o veste bună pentru angajaţi, ea reprezentând o creştere a venitului minim net, însă nu și pentru proprietarii întreprinderilor din privat.

În cazul mediului privat, angajaţii au devenit, începând cu 1 februarie 2017, mai scumpi pentru angajatorii lor. Majorarea salariului minim brut presupune automat majorarea contribuțiilor sociale obligatorii.

Pentru servicii de contabilitate și consultanță fiscală dedicate startup-ului sau afacerii tale, poți intra pe Accountess. 

Cum îți alegi contabilul pentru compania ta. Sfaturi pentru manageri

Pentru plata unui salariu minim brut de 1.450 lei, costul total al firmei cu salariul  ajunge la 1.783 lei, spre deosebire de 1.538 lei,  cât era iniţial. Astfel, creşterea salariului de la 1.250 la 1.450 lei înseamnă în acelaşi timp:

Salariul minim - efecte pozitive: venit net mai mare pentru angajaţi

• venit net mai mare cu 140 lei (venitul net lunar al angajatului a crescut la 1.065 lei, de la 925 lei);

Salariu minim - efecte negative: costuri mai mari pentru angajatori

• angajatori au costuri în plus de 245 lei pentru fiecare angajat, însoţite de un efort birocratic suplimentar privind obligativitatea întocmirii de noi acte adiționale la contractele individuale de muncă și asigurarea procedurilor de declarare a modificării în REVISAL. Nerespectarea obligației privind REVISAL poate fi sancționată de inspectori cu amenzi cuprinse între 5.000 și 8.000 lei.

Seria majorărilor salariului minim brut, care a crescut în ultimii 2 ani cu aproape 39%, urmată de această nouă majorare de 16%,  presupune  automat o creştere a cheltuielilor companiilor.

Companiile care au rămas la acelaşi nivel de profitabilitate, dar care trebuie să suporte cheltuieli mai mari, se confruntă cu situaţia în care nu-şi mai pot susţine activitatea, crescându-şi astfel preţurile. Majorarea preţurilor devine practic un artificiu, nu va fi  în raport cu nivel de productivitate sau calitate, ci ca reacţie de compensare a cheltuielilor generate de majorarea salariului minim. Creşterea (nesusţinută) a preţurilor se va reflecta negativ  în cazul cumpărătorului, fie că vorbim de servicii sau bunuri.

Efecte negative se pot resimţi şi în relaţiile contractuale de muncă. În condițiile în care angajatorii nu-și vor mai putea permite să suporte aceste majorări, ar putea crește interesul încheierii contractelor cu timp parțial, în detrimentul contractelor de muncă cu normă întreagă.

De ce ONG-urile vor primi mai puțini mai bani din sponsorizări

Cum a crescut salariul minim brut:

Guvernul a aprobat majorarea salariului minim brut cu 200 de lei, de la 1.250 lei la 1.450 lei începând cu 1 februarie 2017.

Anul 2017  a continuat  seria majorărilor, dat fiind faptul că în ultimii doi ani salariul minim brut a fost majorat cu aproape 39%:

- 1 ianuarie 2015, salariul a crescut la 975 lei, de la 900 lei

- 1 iulie 2015, salariul a crescut la 1.050 lei

- 1 mai 2016, salariul a crescut la 1.250 lei

Încă din 2016, FMI aprecia că salariul minum brut a crescut mai repede decât productivitatea muncii, fapt ce afectează competitivitatea firmelor. Majorarea salariului minim poate genera trecerea angajaţilor în economia subterană, prin nedeclararea în întregime a veniturilor şi ca atare prin neplata impozitelor corespunzătoare. Atunci când costurile salariale cresc, firmele îşi pot ajusta profitul fie prin creşterea preţurilor, fie prin reducerea numărului de salariaţi sau prin nedeclararea în întregime a veniturilor, după opinia reprezentanţilor FMI. Ajustarea preţurilor poate avea un impact negativ asupra competitivităţii.

Reprezentanţii FMI consideră că salariul minim brut în România ar trebui să fie diferit în funcţie de regiune, acelaşi salariu minim brut nefiind potrivit pentru toate regiunile, întrucât multe zone ale ţării se află la niveluri diferite de dezvoltare.

Majorarea salariului minim brut presupune de asemenea:

• Amenzi de circulație mai mari pentru șoferii indisciplinați. Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului. Începând din 1 februarie 2017 valoarea unui punct amendă va fi de 145 de lei, spre deosebire de 125 lei, cât este actual.
• Persoanele fără venituri plătesc o contribuţie la sănătate mai mare. Contribuţia la sănătate, în acest caz, se aplică în procent de 5.5% din salariului minim brut pe economie sau 5.5% la valoarea a 7 salarii minime pe economie. Majorarea salariului minim brut presupune şi majorarea contribuţiei la sănătate.

Persoanele fizice care nu obţin venituri, şi nu sunt asigurate în sistemul de sănătate, pot alege să efectueze:

• plată lunară a contribuţiei la sănătate
   (contribuţia se calculează în procent de 5.5% la salariul minim brut, pe o perioadă de 12 luni, având valoarea lunară de  79,75 lei, spre deosebire de 68,75 lei)
• plată unică la momentul când intervine necesitatea serviciilor medicale
  (contribuţia se calculeză în procent de 5.5%  din 7 salarii minim brute, şi anume 558,25 lei, spre deosebire de 481,25 lei).

Indemnizaţia minimă de creştere copil a fost majorată

Legislaţia în vigoare impune un prag minim al valorii indemnizaţiei de creştere copil, prin raportare la salariul minim brut. Valoarea indemnizaţiei nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim brut.

Indemnizaţia se calculează 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, dar care nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim brut.

Valoarea indemnizaţiei minime este,  de la 1 februarie, 1.232,50 lei, spre deosebire de 1.062,50 lei. Odată cu creşterea valorii minime a indemnizaţiei, creşte şi valoarea stimulentului de inserţie (se acordă la revenirea la serviciu mai devreme de efectuarea integrală a concediului) care este echivalent cu valoarea a jumătate din indemnizaţia minimă pentru creşterea copilului, respectiv 616,25 lei.

A crescut tariful minim orar pentru zilieri

Creşterea salariului minim brut produce efecte şi în cazul muncitorilor necalificaţi, care desfăşoară activităţi ocazionale. Legislaţia în vigoare stabileşte o limită minimă de plată. Plata brută pe oră, stabilită între părţi, nu poate fi mai mică decât valoarea/oră a salariului minim brut. Prin urmare, valoarea pe oră a salariului minim brut, de 8.735 lei devine valoarea minimă valabilă pentru plata zilierilor. Valoarea brută/oră a fost majorată cu peste un leu.

Articolul este scris în rubrica Subiectiv. Eventuale opinii sau păreri aparțin în totalitate autorului. Articolul acesta face parte dintr-o serie adusă de cei de la Accountess, o firmă care oferă servicii de consultanță și contabilitate pentru IMM-uri. Pentru contact, puteți scrie la [email protected].