”Supraviețuirea în caz de incendiu depinde aproape decisiv de eficiența unui plan de evacuare, care este pregătit și testat anticipat! În mod similar, companiile se pot pregăti anticipat pentru situații de criză sau recesiune, pentru creșterea șanselor de supraviețuire!”, spune Iancu Guda, într-o lecție de pe bcrscoaladebusiness.ro.

--

Școala de Business este o secțiune dedicată, susținută de BCR, în care aducem soluții aplicabile afacerilor. Antreprenorii afectați de criza provocată de coronavirus beneficiază gratuit de sfaturi și knowledge ce țin de leadership, comunicare, fiscalitate și finanțare, mulțumită unui nou modul de educație financiară, parte a programului BCR Școala de Business. Înscrie-te gratuit la Școala de Business aici.

--

Să ne imaginăm că o firmă înregistrează o scădere a cifrei de afaceri cu -20%, acesta fiind șocul real. Compania respectivă va trebui să se restructureze prin reducerea cheltuielilor. Obiectivul este ca, după ajustarea cheltuielilor, șocul net resimțit după restructurare să fie cât mai mic.

Înainte de orice, merită menționat faptul că nu există ”restructurare perfectă” - nu există firmă care să își poată reduce toate cheltuielile proporțional cu scăderea veniturilor. Dacă acest lucru era posibil, atunci compania nu ar fi fost afectată deloc de scăderea venitului. În realitate, capacitatea unei companii de a se restructura este limitată de 3 factori:

  1. CHELTUIELILE FIXE – respectiv acele cheltuieli care NU depind de evoluția veniturilor. Atunci când ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor este ridicată, compania devine rigidă și se ajustează foarte lent. Astfel, șocuri foarte mari, de scădere abruptă a cifrei de afaceri, pot deveni fatale! Cele mai bune practici pentru reducerea cheltuielilor fixe sunt: externalizarea funcțiilor secundare, leasingul de personal, contracte de închiriere cu clauze flexibile de ieșire, proiecte de investiții care permit scalare doar pe măsură ce primele etape confirmă rezultatele pozitive sau clauze de împărțire cu furnizorii a pierderilor din stocuri
  2. Al doilea factor care determină reacția lentă a companiilor este TERMENUL DE PLATĂ AL FURNIZORILOR. Cu cât acesta este mai extins, cu atât inerția facturilor din spate care ajung la scadență devine o povară atunci când veniturile frânează. Companiile care își plătesc furnizorii repede au un grad de autonomie mai ridicat, mai ales că pot obține discount-uri suplimentare de la aceștia. Cele mai bune practici pentru plată rapidă a furnizorilor sunt: colectarea eficiența a creanțelor și evitarea suprastocului, reinvestirea parțială a profitului în companie pentru echilibrarea pozitivă a circuitului de conversie al banilor (despre care am vorbit în episodul ÎI), contractarea unui credit pentru finanțarea capitalului de lucru, diversificarea furnizorilor.
  3. Al treilea factor care reflectă flexibilitatea companiilor este DECALAJUL DE REACȚIE AL MANAGEMENTULUI sau ANTREPRENORULUI de la momentul scăderii veniturilor până la inițierea planului de restructurare. Sunt firme care își permit o reacție mai lentă deoarece stau foarte bine cu banii, în timp ce altele trebuie să reacționeze imediat deoarece au o lichiditate foarte redusă. În general, cele mai bune practici recomandă o reacția mai rapidă de un trimestru, deci un decalaj de maxim 90 de zile. Viteza de reacție a decidentilor poate fi îmbunătățită prin digitalizare și sisteme informatice care centralizează rapid toate informațiile pentru a construi rapid o imagine de ansamblu asupra cheltuielilor care trebuie și pot fi ajustate.

Pentru a înțelege mai bine cum afectează acești trei factori planul de restructurare, să ne imaginăm două firme ce trebuie gestioneze o scădere a veniturilor cu -20%, acesta fiind șocul exterior real. Șocul net resimțit de companie va fi diferit și va depinde de cei trei factori amintiți anterior:

Firma A are 10% cheltuieli fixe, plătește furnizorii la trei luni și activează planul de restructurare în 3 luni. Practic, Șocul Net pentru această companie va fi egal cu 6%, deoarece 4% din scăderea veniturilor au fost compensate prin restructurare. Din 10 lovituri primite, firmă A resimte 6.

Firma B are 20% cheltuieli fixe, plătește furnizorii la 6 luni și activează planul de restructurare după 6 luni. Practic, șocul net resimțit de această companie va fi egal cu 12%, mai mare decât șocul real de 10%. Aparent paradoxal, din 10 lovituri primite, firma B resimte 12.

Firma A este mult mai agilă și are șanse mai mari de supraviețuire în recesiune, deoarece are cheltuieli fixe mai mici, își plătește furnizorii mai rapid și reacționează mai repede la șocurile externe. Spre deosebire de aceasta, firma B amplifică șocurile externe și nu se poate restructura deloc, din cauza cheltuielilor fixe mari, termenului de plată extins către furnizori și reacției decalate.

Înscrie-te gratuit la Școala de Business pentru mai multe resurse utile antreprenorilor.

Structura cursului este realizată de Iancu Guda, președintele analiștilor financiari din România și lector universitar. Iancu are o experiență profesională de peste un deceniu, timp în care a întâlnit aproximativ 1000 de antreprenori din toate sectoarele și a analizat peste 100.000 de companii insolvente în Romania.

Creează-ți cont pe platforma Școala de Business pentru a-ți dezvolta un business inteligent, puternic și competitiv, asa cum știm că îți dorești. Cursul de Management Financiar al Școlii de Business!

Acest conținut educațional din cursul Management Financiar de pe platforma Scoala de Business este inspirat din cartea autorului Iancu Guda, „De Ce Eșuează Companiile?” apărută la Editura Publică în 2018