Piața recrutării încetinește, oamenii sunt mai atenți înainte să își schimbe locul de muncă, iar companiile caută soluții pentru a-și păstra echipele. În acest context, retenția începe încă din anunțul de angajare, continuă cu felul în care managerii se raportează la oameni și depinde de cât de bine răspunde compania nevoilor lor.

Andreea Oancea, senior marketing manager OLX Locuri de muncă, Costin Tudor, CEO Undelucrăm.ro, și Georgiana Andrei Muntean, director divizia abonamente Regina Maria, au adus în discuție perspective diferite asupra raportului dintre angajați și angajatori, dar și exemple despre ce pot face concret companiile.

Explicație foto - de la stânga la dreapta: Georgiana Andrei Muntean, Costin Tudor, Andreea Oancea, Vlad Andriescu (start-up.ro) - moderator.


Stabilitatea devine un beneficiu tot mai important

Numărul de angajați și dinamica recrutării pot spune povești diferite despre piața muncii, a explicat Andreea Oancea. Dacă primul poate crea impresia unei stagnări, activitatea de recrutare arată, din perspectiva OLX Locuri de muncă, o scădere.

Una dintre explicații este că oamenii preferă să rămână la locul de muncă pe care îl au, în loc să caute un salariu mai mare sau alte beneficii.

„Dacă ne uităm în datele statistice, vedem că numărul de angajați a rămas constant și avem impresia că e o piață în stagnare. Dar dacă ne uităm la piața recrutării, pentru că noi asta facem la OLX Locuri de muncă, vedem că piața nu e chiar în stagnare și e într-o scădere. Un beneficiu care e super mult în creștere e ideea de stabilitate. Oamenii vor să își păstreze în continuare locul de muncă, nu mai pleacă atât de ușor”, a spus Andreea Oancea.

Nesiguranța îi poate împinge însă pe cei care caută un job să aplice la foarte multe poziții, inclusiv la unele care nu se potrivesc cu experiența sau direcția lor profesională.

Știrile despre concedieri și teama de a fi înlocuiți de tehnologie contribuie, în observațiile Andreei, la acest comportament. Rezultatul este un proces dificil pentru ambele părți: angajatorii filtrează multe candidaturi, iar candidații primesc puține răspunsuri.

„Au ajuns să aplice la locuri de muncă într-un mod puțin haotic, poate chiar și la locuri de muncă care nu se aliniază neapărat cu planul lor de creștere, cu cariera pe care au avut-o până în momentul ăla. Pentru angajator poate să fie extenuant, fiindcă are un număr foarte mare de candidați pe care trebuie să îi filtreze extraordinar de tare, în timp ce pentru angajat devine aproape obositor procesul”, a explicat reprezentanta OLX Locuri de muncă.

Piața angajatorilor sau a angajaților?

Pentru Andreea Oancea, aceste schimbări indică o piață în care angajatorii au, în prezent, mai multă putere.

Costin Tudor privește însă raportul diferit: deși confirmă scăderea recrutării, consideră că lupta companiilor pentru talente continuă să le ofere angajaților un cuvânt important de spus.

„Eu cred cu tărie că încă e piața angajaților. Dar da, confirm că piața de recrutare scade și scade, din păcate, accelerat. O vedem din toate datele. Companiile mari, să știți că încă se bat pentru talente și inclusiv se bat în a oferi beneficii flexibile”, a spus CEO-ul Undelucrăm.ro.

El a observat și o creștere a interesului pentru promovarea brandului de angajator, în paralel cu reducerea recrutării. În interiorul companiilor, lipsa unor poziții noi și mobilitatea mai redusă pot limita însă oportunitățile de avansare.

„Atât timp cât nu există joburi noi sau piața nu este dinamică în recrutare, oamenii țin de joburile pe care le au și, inevitabil, sunt mai puține șanse de a promova.”

Andreea Oancea atrage atenția că această competiție pentru talente nu descrie situația tuturor celor care muncesc. Pentru oamenii care trăiesc de la un salariu la altul, siguranța venitului poate cântări decisiv în alegerea de a rămâne într-o companie.

„Companiile încă se bat pentru talente, doar că piața nu-i făcută doar din talente. Eu cred cu tărie că în lumea reală în care trăim trebuie să ne uităm și la omul care are nevoie de un job ca să poată să-și întrețină o existență de la salariu la salariu, unde e vorba de pus o pâine pe masă.”

Din această perspectivă, discuția despre retenție nu poate trata salariul ca pe o nevoie deja rezolvată pentru toți angajații.

„Pentru oamenii ăștia s-ar putea ca ceea ce creează retenția să fie fix salariul. Ăla care îl ajută pe el să pună o pâine pe masa familiei lui”, a completat Andreea.

Retenția începe cu promisiunile din anunțul de angajare

Dincolo de diferențele dintre segmentele pieței, o problemă concretă apare atunci când experiența din companie nu seamănă cu ceea ce i s-a promis candidatului.

Formulări precum „salariu motivant” sau „echipă dinamică” setează așteptări, iar nepotrivirea cu realitatea poate declanșa intenția de plecare, a mai explicat reprezentanta OLX Locuri de muncă.

„Ceea ce ai construit în companie și ceea ce găsești acolo nu se aliniază cu ceea ce ai pus în anunțul de angajare, cu ceea ce ai auzit la interviu, cu ceea ce ți s-a prezentat. Atunci când ajungi în companie și vezi că așteptările din momentul recrutării nu corespund cu realitatea din interiorul companiei, atunci omul începe să se gândească să plece.”

Costin Tudor a punctat că tot mai multe industrii preiau practici folosite anterior de companiile IT pentru a deveni angajatori mai atractivi.

Retailul, sănătatea sau producția investesc în această direcție, dar un brand puternic nu poate compensa pe termen lung diferența dintre promisiune și experiența angajatului.

„Lumea <<fură>> din ce a făcut IT-ul în trecut. Văd retail, văd companiile de sănătate, văd producția, care, efectiv, cu ghilimelele de rigoare, <<fură>> din ceea ce făcea IT-ul înainte. Lumea vine, dar pleacă după trei luni, dacă nu este ceea ce se promite”, a spus CEO-ul Undelucrăm.ro.

Polarizarea pieței se vede și în recenziile angajaților, a adăugat Costin: unii sunt foarte mulțumiți de locul de muncă, în timp ce alții resimt presiune, dificultăți în relația cu managementul sau nemulțumiri după schimbarea jobului.

El se așteaptă ca această polarizare să continue și în 2027 și consideră că apropierea dintre angajatori și angajați începe cu înțelegerea nevoilor individuale.

„Fiecare om se uită la el însuși și, în curba lui de creștere în carieră sau la momentul la care se află în carieră, are o nevoie pe care trebuie s-o acopere. Studenții sau proaspăt absolvenții au nevoie de un job, mai departe poate un salariu mai mare, apoi poate beneficii mai extinse.”

În cazul beneficiilor, flexibilitatea nu se referă doar la contractul companiei cu furnizorul. Pentru angajat, contează să poată folosi serviciul atunci când are nevoie de el. Costin a spus că studiul menționat în panel arată că o parte importantă dintre beneficiile oferite rămân neutilizate.

„Nevoia angajatului este cumva să utilizeze respectivul beneficiu când ar avea nevoie, nu să primească un beneficiu care, altfel, studiul nostru spune că un procent foarte mare nu folosesc respectivele beneficii. Nu mă refer doar la cele medicale sau asigurări de sănătate, ci cam orice tip de beneficiu.”

Cum aleg firmele mici beneficiile medicale

Georgiana observă, în discuțiile cu antreprenorii, mai multă nesiguranță, stres și presiune psihologică. Într-un context în care majorarea salariilor este dificilă, companiile se uită mai atent la ce pot oferi prin bugetele existente. În același timp, își doresc flexibilitate în relația cu furnizorii.

„Ce am simțit că este mai important în discuțiile de anul acesta? Ideea aceasta de: cum pot să nu rămân încorsetat într-un contract, pentru că nu știu ce va fi în viitor”, a spus reprezentanta Regina Maria.

Potrivit datelor prezentate de aceasta, Regina Maria are în baza de clienți aproximativ 8.000 de companii cu mai puțin de 50 de angajați, iar 80% dintre ele au ales abonamentele de top. Observația ei este că, atunci când decid să ofere acest beneficiu, firmele mici se orientează frecvent către variantele superioare.

„Din baza noastră avem vreo 8.000 de companii sub 50 de angajați, 80% din ele au luat abonamentele de top. Deci, atunci când oferă, oferă abonamente de top.”

Utilizarea efectivă a serviciilor este importantă pentru păstrarea acestor clienți. În segmentul corporate70% dintre angajați folosesc abonamentul medical cel puțin o dată, fără a include medicina muncii, iar cifrele sunt similare în zona IMM-urilor.

Rata de retenție a clienților IMM este de 90%, iar renunțările apar, de regulă, acolo unde beneficiul este puțin folosit.

„Chiar dacă noi avem la nivel de IMM-uri o rată de retenție de 90%, ceea ce este o rată de retenție foarte bună, cei care pleacă sunt, de obicei, cei la care angajații folosesc foarte puțin beneficiul.”

Pentru o echipă mică, absența unui singur coleg poate avea un impact imediat asupra activității, a mai punctat reprezentanta companiei.

„Gândiți-vă că pentru o companie care are cinci angajați, dacă ai un angajat bolnav, deja 20% din companie nu funcționează.”

Servicii stomatologice și sprijin pentru sănătatea emoțională

Companiile mici încearcă să se diferențieze și prin tipul serviciilor incluse în pachete. Georgiana a observat un interes mai mare al acestora pentru acoperirea serviciilor stomatologice, comparativ cu firmele mari. Costul unui astfel de beneficiu se raportează diferit la o echipă restrânsă și la una de o mie de oameni.

„Am observat un interes mai mare pe acoperirea zonei de dental la companiile mici versus companiile mari, pentru că zona aceasta de dental e o zonă scumpă. Și atunci, dacă o înmulțești cu 1.000 de angajați, îți dă niște cifre”, a explicat Georgiana.

O altă direcție este sănătatea psihoemoțională, de la acoperirea ședințelor de psihoterapie până la sprijin în momente de presiune.

Printre exemplele prezentate se află un curs de prim ajutor emoțional, prin care participanții pot învăța cum să se ajute pe ei și pe colegi, dar și o linie disponibilă permanent, unde răspunde un terapeut.

„Nu este o ședință de terapie, ci sunt 15 minute de discuție, în care pur și simplu încerci să te recentrezi, să te aduci cu picioarele pe pământ și să îți dai seama că ceea ce s-a întâmplat astăzi nu este un capăt de lume.”

În cazul acestei linii de sprijin, confidențialitatea este esențială pentru echipele mici. Reprezentanta Regina Maria a precizat că firmele cu mai puțin de 50 de angajați nu primesc informații despre rata de acces, pentru a evita situațiile în care ar putea deduce cine a apelat la serviciu.

„Pentru companiile sub 50 de angajați nu dăm informația de rată de acces, tocmai că sunt cinci angajați sau trei angajați și afli că a sunat unul. Doar terapeutul știe cu cine a discutat.”

În relația cu angajatorii, Regina Maria pune la dispoziție rapoarte de consum care arată, la nivel agregat, accesarea serviciilor, costurile suplimentare și timpul mediu până la programare.

Scopul este ca firmele să înțeleagă ce primesc prin abonamente și unde pot fi aduse îmbunătățiri.

„Există un raport de consum în care se poate vedea exact cât au accesat oamenii, per total, cât au plătit în plus, pentru ce servicii au plătit în plus și, de asemenea, un timp mediu de a ajunge la programare.”

Această transparență presupune și stabilirea unor așteptări realiste în privința accesului la servicii, în raport cu prețul plătit.

„Lucrurile nu sunt perfecte și e clar că un abonament care costă 20-30 de euro nu poate să dea acces la tot imediat. Deci este un compromis care se face acolo”, a mai explicat reprezentanta Regina Maria.

Ce faci când nu poți oferi nici o promovare, nici o mărire salarială

Pentru antreprenorii care vor să păstreze un angajat bun, dar nu au nici un post superior disponibil, nici bani pentru o mărire, recomandarea lui Costin pornește de la relația de zi cu zi.

Felul în care managerul reacționează când apar probleme și disponibilitatea de a înțelege situația celuilalt contează mai ales în perioadele dificile.

„Fiți oameni cu oamenii. Era să spun că e simplu. Nu e simplu. Fiți oameni când vă vin nervii ăia mari, că nu ies rapoartele, banii nu intră, nu facturați. Faceți un pas în spate și puneți-vă în pielea oricui vreți”, a spus CEO-ul Undelucrăm.ro.

El leagă retenția ridicată din propria companie de această relație și de feedbackul primit de la echipă. Nu vorbește despre o organizație fără probleme, ci despre capacitatea oamenilor de a se înțelege inclusiv atunci când contextul profesional sau personal devine dificil.

„Feedbackul pe care îl primesc direct, că e formal, că este mai puțin formal, este: suntem oameni și ne înțelegem. Să știți că nu există companie perfectă”, a punctat Costin.